Оns?mвn??rile artificiale la animalele domestice
Оns?mвn??rile artificiale reprezint? o biotehnic? modern? a reproducerii
animalelor, care asigur? progresul genetic al efectivelor ?i implicit
sporirea productivit??ii acestora.
Оns?mвn?area artificial? оnl?tur? controlul sexual dintre mascul ?i
femel?, sperma fiind recoltat? de la un reproduc?tor mascul ?i depus? оn
organele genitale ale unei femele aflate оn c?lduri, cu ajutorul unui
instrumentar adecvat.
De?i оn literatura de specialitate nu exist? date precise despre
оnceputul aplic?rii оns?mвn??rilor artificiale, se consider?, totu?i c?
prima оncercare a fost f?cut? de c?tre arabi, оn secolul XIV, ob?inвnd un
produs de la un arm?sar valoros, prin prelevarea spermei cu un smoc de p?r
introdus оn vaginul unei iepe ?i extras dup? monta acesteia, ?i apoi
introdus imediat оn vaginul altei iepe оn c?lduri.
Date sigure au stabilit c? оns?mвn??rile artificiale au fost aplicate
оnc? оn secolul XVIII. Astfel se cunoa?te faptul c? fiziologul italian
Lazzaro Spallanzani оn anul 1778, inoculвnd unei c??ele sperma recoltat?,
prin masturba?ie, de la un cвine a ob?inut trei produ?i. Experien?e
asem?n?toare, cu rezultate bune au fost efectuate оn secolul al XIX-lea de
c?tre Everett, Millais, Albrecht.
Studii aprofundate, bazate pe cercet?ri experimentale, au fost efectuate
pentru prima dat? de fiziologul rus Ilia Ivanov (1860-1932), considerat pe
drept cuvвnt, fondator al оns?mвn??rilor artificiale. Punвnd bazele
teoretice ?i practice ale оns?mвn??rilor artificiale, Ivanov a aplicat, оn
perioada 1889-1932, aceast? metod? la diferite specii (cabaline, bovine,
ovine, porcine), mai оntвi ca mijloc profilactic pentru prevenirea bolilor
infec?ioase ?i parazitare transmisibile prin mont?, ?i apoi ca metod? de
ameliorare a raselor de animale. La ?coala creat? de Ivanov s-au format
speciali?ti de prestigiu care au elaborat valorase studii despre tehnologia
оns?mвn??rilor artificiale, biochimia spermei, perfec?ionarea aparaturii ?i
instrumentarului.
Оns?mвn??rile artificiale au оnregistrat o larg? r?spвndire оntr-o
perioada de timp relativ scurt? datorit? avantajelor mari pe care le
prezint? оn ameliorarea animalelor. Astfel, Danemarca, Japonia ?i Israelul
utilizeaz?, practic, numai оns?mвn?area artificial? la taurinele pentru
lapte ?i la suine. Metoda are extindere mare оn SUA, ??rile din Europa ?i
Asia. Importan?a оns?mвn??rilor artificiale se manifest? sub diferite
aspecte: zootehnic, economic, sanitar-veterinar ?i ?tiin?ific.
Gra?ie cre?terii substan?iale a eficien?ei utiliz?rii materialului
seminal, prin aplicarea оns?mвn??rilor artificiale este posibil? folosirea
celor mai valoro?i reproduc?tori masculi, testa?i dup? descenden?? ?i cu
оnsu?iri morfo-productive deosebite, care intensific? progresul genetic-
ameliorativ al efectivelor оntr-un timp scurt. Astfel, un taur testat poate
avea pe durata vie?ii оntre 100.000 ?i 200.000 produ?i, vierul – peste 1000
оntr-un an, iar un arm?sar – peste 100 mвnji pe sezon.
La speciile cu un interval mare оntre genera?ii, asocierea biotehnicii
оns?mвn??rilor artificiale cu conservarea prin congelare a spermei permite
crearea unor b?nci de material seminal, care este unilizat dup? finalizarea
la taurii de 6 sau 7 ani a testului de performare dup? prima lacta?ie
normal? a fiicelor. Оn plus, peste 90% din caracterele morfoproductive care
au un determinism genetic pot fi ameliorate prin folosirea оns?mвn??rilor
artificiale.
Prin folosirea unui num?r redus de reproduc?tori оn centre specializate
de reproduc?ie, cu sperma c?rora pot s? fie оns?mвn?ate un num?r mare de
femele se realizeaz? economii оnsemnate de for?? de munc?, de furaje, de
ad?posturi, putвnd fi оntre?inu?i оn condi?ii foarte bune reproduc?torii de
mare valoare genetic?.
Оntre?inerea masculilor reproduc?tori оn ferme specializate permite
men?inerea lor оn condi?ii optime de s?n?tate ?i оntre?inere, cu o
produc?ie seminal? de calitate ?i indemn? de boli cu transmitere venerian?
(bruceloz?, tricomonoz?, vibrioz?). Garantarea indemnit??ii spermei fa?? de
principalele boli infecto-contagioase face posibil schimbul interna?ional
de gene prin importul exportul de material seminal congelat, f?r?
suportarea inconvenientelor prilejuite de carantin?.
Derularea diferitelor etape ale оns?mвn??rilor artificiale majoreaz?
substan?ial aportul factorului uman la procesul reproducerii, fapt care
face necesar? оntocmirea ?i p?strarea unor eviden?e complete reducвnd prin
aceasta pericolul transmiterii prin mo?tenire a unor boli genetice.
Alte avantaje ale оns?mвn??rilor artificiale se refer? la reproducerea
artificial? a unor specii monogame (vulpile) ?i ob?inerea de hibrizi оntre
specii, care оn mod natural nu se оmperecheaz? (оntre m?gar ?i iap?, оntre
vac? ?i Iac, оntre bizonul european ?i bizonul american etc.).
Оns?mвn?area artificial? comport? ?i unele dezavantaje. Ele rezid? оn
urm?toarele:
. folosirea reproduc?torilor necorespunz?tori din punct de vedere
genetic are ac?iune negativ? asupra amelior?rii. De aceea, este
absolut necesar s? se foloseasc? masculi de origine cunoscut?, testa?i
dup? descendent?;
. posibilitatea comiterii unor erori оn etapele prelucr?rii,
conserv?rii, transportului, depist?rii c?ldurilor ?i оns?mвn?area
femelelor de c?tre persoanele antrenate оn procesul de munc?.
. Prin neglijarea profilaxiei bolilor genetice, оns?mвn??rile
artificiale pot favoriza diseminarea unor boli, cum ar fi: boala
chistic? ovarian?, sindromul spastic, criptorhidia ?i defecte de
conforma?ie.
. Toate aceste neajunsuri pot fi оnl?turate оn cazul existen?ei оn
re?eaua оns?mвn??rilor artificiale a unui personal calificat, care s?
posede cuno?tin?e de biologia ?i patologia reproduc?iei, precum ?i de
ameliorare.
Teoria ?i practica оns?mвn??rilor artificiale la animalele domestice
cuprinde urm?toarele compartimente:
— studiul spermei;
— metodele de recoltare a spermei;
— controlul ?i diluarea spermei;
— metodele de conservare a spermei;
— inocularea spermei sau оns?mвn?area propriu-zis?.
Sperma
Sperma reprezint? un produs complex al aparatului genital mascul
constituit din spermatozoizi ?i plasm? seminal?.
Plasma seminal? este alc?tuit? din fluidul testicular secretat de
canaliculele testiculare, la care se adaug?, succesiv, secre?ia
epididimului ?i a canalelor deferente, Cantitatea cea mai mare de lichid
seminal cu rol biologic foarte important este secretat? de glandele anexe
ale aparatului genital: glandele seminale, prostata ?i glandele bulbo-
uretrale.
Sperma eliminat? de un mascul оn timpul unui act coital poart? denumirea
de ejaculat.
Particularit??ile de structur? ale organelor genitale ?i dinamismul
actului coital determin? varia?ii atвt оn volumul ejaculatului, cвt ?i оn
compozi?ia lui la masculii de diferite specii. Astfel, volumul ejaculatului
la arm?sar este de 60-80ml, maximum 200ml, la vier – respectiv 200-500 ?i
1000ml, la berbec – 1-2 ?i 3,5ml, la taur – 4-5ml ?i 15 ml, la cвine – 8-10
?i 25ml, la coco? – 0,3 ?i 2ml, la curcan – 0,25-0,4 ?i la gвscan 0,1-
1,3ml.
Оn func?ie de specie este diferit? ?i concentra?ia spermei. La animalele
de tip vaginal de оns?mвn?are natural? concentra?ia spermiilor este de 5-10
ori mai mare оn compara?ie cu cea la animalele de tip uterin de
оns?mвn?are. A?a, оntr-un mililitru de sperm? se g?sesc оn mediu: la berbec
– 2,5-3,5miliarde, la taur – 0,8-1,25miliarde, la vier – 0,15-0,21miliarde,
la arm?sar – 0,1-0,15miliarde, la coco? – 2-4miliarde, la curcan – 2-
4miliarde ?i la gвnsac – 0,3-1miliard de spermi.
Raportul dintre spermi ?i plasma seminal? este diferit, оn dependen?? de
specie ?i este оn corela?ie cu volumul ejaculatului ?i mai ales cu
dezvoltarea glandelor anexe. Оn sperm?, spermii reprezint? 36% — la berbec,
14% — la taur, 7% — la vier ?i numai 1,75% — la arm?sar.
Compozi?ia chimic? a spermei
Din punct de vedere al compozi?iei chimice, sperma face parte din cele
mai complicate lichide ale organismului. Apa constituie circa 90-98% din
masa spermei, iar 2-10% revine substan?ei uscate, dintre care 60% sunt
proteine. Constituen?ii principali ai spermei sunt proteinele ?i lipidele.
Оn compozi?ia proteinelor spermei sunt proteinele ?i lipidele. Оn
compozi?ia proteinelor intr? aminoacizi care con?in sulf. Din lipidele
spermatice, оntr-o cantitate mai mare se con?ine lecitina, bogat? оn
fosfor. Оn 100ml sperm? de berbec se con?in pвn? la 355mg de fosfor, la
taur – 82mg, la vier – 66mg ?i la arm?sar – 19mg. El are un rol important
оn procesele biochimice ce se produc оn spermi.
Оn sperm? se con?in elemente minerale. Оn form? combinat? sau ca
electroli?i, dintre care e de men?ionat: Sodiul, potasiul, calciul,
magneziul, fosforul, zincul, clorurile, fosfa?ii etc. Zincul joac? un rol
important оn procesul fecunda?iei, stimulвnd оn acela?i timp ac?iunea
hormonilor androgeni.
Constituen?ii organici din sperm? au rol deosebit оn biologia spermilor,
concretizat prin: asigurarea substratului energetic necesar metabolismului
spermilor; ac?iune protectoare asupra game?ilor, prin neutralizarea
efectului d?un?tor al unor constituen?i anorganici din sperm?; prevenirea
aglutin?rii spermilor etc. Dintre substan?ele organice, o mare importan??
prezint?: fructoza, acidul citric, inozitolul, fosforil-colina ?i fosforil-
gliceril-colina.
Fructoza este principalul glucid din sperm?. Ea a fost depistat? pentru
dat? оn sperma de taur; ulterior s-a descoperit ?i оn sperma altor specii.
Con?inutul de fructoz? a spermei este, la 100ml, оn medie de 540mg la taur,
247mg la berbec, 15mg la arm?sar, 12mg la vier. Secretatq yn cea mai mare
parte de glandele seminale, fructoza constituie sursa principal? de energie
pentru spermi. Secre?ia fructozei este favorizat? de testosteron, iar
sinteza ei este condi?ionat? de declan?area unor mecanisme hormonale.
Exist? o corela?ie semnificativ? оntre cantitatea de fructoz? din sperm? ?i
procentul de fecunditate ob?inut. Determinarea indicelui de fructoliz?
constituie o metod? eficace pentru aprecierea calit??ii spermei. Dintre
alte substan?e de natur? glucidic?, оn sperm? se g?sesc: glucoza,
galactoza, arabinoza, riboza ?i ribuloza.
Оn afar? de fructoz? ?i de celelalte monozaharide sperma con?ine
cantit??i оnsemnate de sorbitol, secretat de glandele seminale. Sorbitolul
serve?te, de asemenea, ca surs? energetic? pentru spermi, g?sindu-se оn
cantit??i care variaz? оn limite foarte mari оn sperma diferitelor specii:
la berbec – 26-120mg/100ml, la taur – 10-136mg/100ml, la vier – 6-
18mg/100ml, la arm?sar – 20-60mg/100ml sperm?.
Acidul citric este unul din constituen?ii caracteristici ai spermei, care
оndepline?te multiple roluri, cum sunt: activator al fosfatazei alcaline,
absolut necesar? оn anumite faze ale glicolizei anaerobe; оmpreun? cu
sodiul ?i potasiul, acidul citric contribuie la realizarea presiunii
osmotice a lichidului spermatic. Ca ?i fructoza, este secretat оn deosebi
de glandele seminale, sub influen?a testosteronului. S?rurile acidului
citric (citra?ii) sunt elemente ale sistemului-tampon al spermei, de aceea
adausul de citrat de sodiu оn materialul seminal prelunge?te termenul de
viabilitate a spermilor. Sperma diferitelor specii con?ine, оn medie,
urm?toarele cantit??i de acid citric la 100ml sperma: la taur – 720mg, la
vier – 130mg, la berbec – 120mg, la arm?sar – 26mg. Starea de оntre?inere a
animalului influen?eaz? con?inutul de acid citric din sperm? influen?eaz?
con?inutul de acid citric din sperm?, ca ?i de celelalte substan?e
reduc?toare.
Inozitolul s-a descoperit ini?ial оn sperma de vier, fiind secretat de
glandele seminale, avвnd o asem?nare de structur? cu glucoza ?i fructoza,
face s? se presupun? c? ar juca rolul de intermediar chimic оntre glucide
?i hormonii androgeni. Con?inutul de inozitol, la 100 ml sperm? este: la
vier 605-702mg, la taur 63,4mg, la berbec 40mg, la arm?sar 37,5mg.
Fosforil-colina ?i gliceril-fosforil-colina constituie con?inutul total
al fosforului existent оn plasma seminal?. Gliceril-fosforil-colina este
secretat?, оn principal, de epididim ?i se g?se?te оn cantitate destul de
mare оn sperma tuturor speciilor. Оn sperm?, gliceril-fosforil-colina se
g?se?te ca atare, dar ea este descompus? оn elemente mai simple (colin?,
fosfoglicerol, glicerol liber) sub ac?iunea enzimelor secretate de aparatul
genital femel; din aceste considerente, gliceril-fosforil-colina constituie
o surs? de energie pentru spermi dup? depunerea lor оn organele genitale
femele.
Prin determin?ri chimice, s-a constatat prezen?a оn sperm? a vitaminelor
A,C,D, a vitaminelor din complexul B, a vitaminei PP. Dintre acestea
vitamina C este indispensabil? viabilit??ii spermilor, lipsa ei determinвnd
cre?terea procentului de infecunditate. Cantitatea de acid ascorbic оn
sperm? este cu mult mai mare decвt оn sвnge (4-14mg% оn sperm? fa?? de 0,2-
0,4mg% оn sвnge). Оn 100g testicul se g?sesc urm?toarele cantit??i de
vitamina C: la taur – 29,39mg, la arm?sar 46mg, la iepure 14mg.
Sperma con?ine hormoni steroizi elabora?i de testicul. Оn sperma tuturor
masculilor se g?sesc hormoni androgeni, ?i оn cantitate mai mic? – hormoni
estrogeni, cu excep?ia spermei de arm?sar, unde estrogenii sunt оn
cantitate mai mare.
Lichidul seminal con?ine ?i Prostaglandin? F2alfa оn concentra?ii care nu
dep??esc 100mg/ml ?i care, prin ac?iunea ocitocic? asupra miometrului,
favorizeaz? transportul spermilor оn c?ile genitale femele.
Atвt lichidul spermatic, cвt ?i spermii con?in numeroase enzime cu
importan?? deosebit?, mai ales pentru activit??ile vitale ale celulelor
seminale. Din acestea fac parte: catalaza, fosfatazele, mucinaza, tripsina,
hialuronidaza etc.
Fosfatazele sunt enzime cu rol important оn metabolismul glucidelor.
Activitatea fosfatazic? este mai intens? la masculii care beneficiaz? de un
regim ra?ional de hr?nire, оngrijire ?i exploatare, оn timp ce la animalele
subalimentate, extenuate etc. activitatea fosfatazelor este mai redus?,
de?i concentra?ia spermei variaz? оn limite normale. Fosfataza acid? este
secretat? оn cea mai mare parte de glanda prostat?, fiind ca ?i fructoza,
un indiciu al activit??ii androgene. Fosfataza alcalin?, secretat?
оndeosebi de glandele seminale, intervine оn procesul de hidroliz? a
fructozei.
Mucinaza este o enzim? secretat? de glandele anexe ale aparatului
genital, cu rol de a lichefia mucusul cervical care, оn ultimele ore ale
c?ldurilor, este mai vвscos, constituind un mediu nefavorabil pentru
оnaintarea spermilor depu?i оn conductul genital.
Tripsina este o enzim? secretat? de glandele anexe, cu ac?iune mucolitic?
asupra gelului periovocitar. Se c?se?te оn sperma p?s?rilor domestice (cu
excep?ia gвnsacului), iar la animalele domestice este prezent? numai оn
sperma de cвine. Activitatea tripsinei este asem?n?toare hialurinidazei.
Hialuronidaza se formeaz? оn epiteliul seminifer al testiculului la
animalul adult ?i se g?se?te оn spermi, lipsind оn plasm?. Cercet?rile
efectuate au confirmat ipoteza c? aceast? enzim? se afl? mai ales оn capul
spermatozoidului. Hialuronidaza faciliteaz? procesul p?trunderii
spermatozoidului оn ovul prin dislocarea celulelor foliculare care formeaz?
coroana radiat?; pentru denudarea ovulului de celulele foliculare este
necesar un num?r foarte mare de spermi care s? elibereze o cantitate
crescut? de hialuronidaz?.
Cunoa?terea compozi?iei chimice a spermei contribuie mult la preg?tirea
diluan?ilor care permit men?inerea ?i prelungirea viabilit??ii spermilor оn
produsul conservat.
Morfologia spermului
Spre deosebire de celelalte celule din organismul animal, spermii sunt
celule flagelate, avвnd atвt potenalitate eriditar? patern?, cвt ?i
proprietatea de a se mi?ca.
Pentru prima dat? spermii au fost observa?i оn anul 1677 de c?tre
studentul Hamm din Leida, оn sperma de om, iar doi ani mai tвrziu game?ii
au fost observa?i оn sperma animalelor, de c?tre Leuwenhoech.
Celula spermatic? la animalele se deosebe?te de ovul ca m?rime, form? ?i
mobilitate. Lungimea spermului este de aproximativ de dou? ori mai mic?
decвt diametrul ovulului, iar volumul gametului mascul este de circa 60000
ori mai mic decвt cel al gametului femel. M?rimea spermilor variaz? оn
limita de 50-80microni. Astfel, la taur ?i berbec lungimea spermului este
de 75-80microni, la ?ap – 60-65microni, la arm?sar 50-60microni ?i la vier
– 50-55microni.
Studiul morfologic al spermilor a fost posibil datorit? colora?iilor
vitale, tehnicilor biochimice ?i, оndeosebi microscopiei electronice.
Sub aspect morfologic spermul este format din: cap, gвt, piesa
intermediar?, piesa principal? ?i piesa terminal?. Cele trei piese
(intermediar?, principal? ?i terminal?) alc?tuiesc la un loc flagelul sau
coada spermului.
Capul spermului la mamifere este ovoid, alungit, aplatizat ?i u?or
convex, cu grosimea maxim? la baz? ?i оngustat la vвrf, avвnd lungimea ?i
l??imea de 8-10 microni ?i respectiv – 4-4,5microni la taur, berbec ?i
vier, 5-7 ?i respectiv 2,7-4 microni la arm?sar, cвine ?i cotoi; grosimea
spermilor la toate speciile este de 0,1-0,15 microni.
Din punct de vedere al structurilor chimice, capul spermului este format,
оn special, din nucleoproteide ?i cantit??i mici de proteine libere, lipide
?i s?ruri. Nucleoproteidele con?in acid dezoxiribonucleic (AND) ?i o
protein? simpl?, care, оn cazul mamiferelor este o histon?, iar оn cazul
p?s?rilor – o protamin?. Histonele sunt reprezentate de circa 18
aminoacizi, dintre care arginina constituie aproximativ 25%. AND-ul
reprezint? circa 55% din substan?a uscat? a capului spermului, iar оmpreun?
cu histonele – 80-83%. Оn afar? de nucleoproteide capul spermului con?ine
?i lipoproteine (17-20%), care sunt concentrate оn special, оn acrozom.
Оn componen?a capului intr? mai multe forma?iuni: nucleul, acrozomul,
perforatorul, capi?onul sau furoul postnuclear, protuberan?ele bazale, fosa
de implanta?ie ?i membrana celular?.
Nucleul constituie partea principal? a capului spermului. Cromatina
nuclear? con?ine acidul dezoxiribonucleic (43%), care reprezint? depozitul
codificat al caracterelor ereditare, printre care figureaz? ?i cele de sex.
Partea anterioar? a membranei nucleare constituie membrana intern? a
acrozomului ?i formeaz? corpul acrozomului.
Aproximativ 60% din suprafa?a nucleului anterior este acoperit de
capi?onul acrozomului, care are un perete dublu de 0,1 micorni grosime ?i
оncorporeaz? substan?a acrozomal?, corpusculii, corpul ?i vacuolele
acrozomale. Restul de 40% din nucleu ?i membrana nuclear?, de la zona
ecuatorial? spre baza capului este оnvelit de furoul nuclear. Prin forma
sa, acrozomul constituie la conturarea profilului caracteristic al
extremit??ii anterioare a capului spermului, pentru fiecare specie оn
parte.
Perforatorul este o forma?iune dens? situat? оntre membrana nuclear? ?i
acrozom. I se atribuie rol оn perforarea membranei ovulare оn timpul
fecunda?iei.
Protuberan?ele bazale sunt ni?te forma?iuni semicirculare sau sferice
a?ezate оn zona posterioar? a capului, оn jurul fosei de implanta?ie,
respectiv оn jurul inser?iei gвtului spermului.
Fosa de implanta?ie este o оnfundare hemisferic? a p?r?ii posterioare a
nucleului, оn care se g?se?te implantat? extremitatea apical? a
filamentului axial al cozii spermului.
Membrana multistrat celular? acoper? complet capul, corpul ?i coada
spermului, membrana extern? a acrozomului putвndu-se deta?a spontan оn
coada epididimului la masculi cu absen?? sexual? оndelungat?; prin ruperea
membranei celulare ?i a membranei externe a оnveli?ului acrozomului оn zona
ecuatorial? se elibereaz? hialuronidaza necesar? penetr?rii ovulei.
Gвtul reprezint? piesa de leg?tur? dintre capul ?i coada spermului. Este
o forma?iune dintre capul ?i coada spermului. este o forma?iune foarte
scurt? dispus? оntre centriolul proximal ?i jum?tatea anterioar? a
centriolului distal. Teaca mitocondrial? de 0,1 microni о?i afl? originea
оn granulele bazale ale capului, care genereaz? o structur? mitocondrial?
dublu spiralat? оn sensul acelor de ceasornic, care se continu? оn piesa
intermediar? pвn? la inelul terminal Jensen.
Оn structura piesei intermediare, cu lungimea de 10-15 microni, intr?
fibrele filamentului axial care sunt dispuse astfel: 2 fibrile centrale, 9
fibrile sub?iri care constituie cercul intern ?i 9 fibrile groase formвnd
cercul extern. Filamentul axial este оmbr?cat de o c?ma?? mitocondrial?,
dispus? sub forma unui filament spiralat dublu. La exterior se g?se?te o
membran? bogat? оn lipide. Aceasta provine din protoplasma celular?, оn
special din resturile aparatului Golgi, grupate ini?ial la nivelul gвtului.
Treptat protoplasma se distribuie de-a lungul piesei intermediare; acest
proces are loc оn timpul tranzitului epididimar ?i constituie unul din
fenomenele importante ale matur?rii spermului. Оn cazul cвnd nu se produce
acest? disperare protoplasma grupat? la nivelul gвtului sau piesei
intermediare, constituie pic?tura protoplasmatic?. Prezen?a pic?turii
protoplasmatice este un indiciu al imaturit??ii spermului. Piesa
intermediar? este constituit? оn cea mai mare parte din substan?e
lipoproteice. Оn ea se g?sesc grupate majoritatea enzimelor spermului.
Piesa intermediar? furnizeaz? energia necesar? proceselor metabolice din
spirala mitocondrial?.
Piesa principal? sau coada propriu-zis? (lung? de 35-45 microni ?i groas?
de 0,4-0,8 microni) este delimitat? de inelul lui Jensen, situat la
jum?tatea extern? a centriolului distal, ?i distal de piesa terminal?.
Fibrele din coada spermului, repartizate tot dup? formula 2+9+9 sunt
acoperite de un оnveli? fibrilar spiralat alc?tuit dintr-o pereche
helicoidal? cu mai mult de 400 de оnf??ur?ri.
Piesa terminal? are 3-4 microni lungime ?i este constituit? din por?iunea
terminal? a fibrelor acoperite cu membrana celular? ?i din care lipse?te
оnveli?ul spiralat fibrilar al cozii spermului.
Coada spermului con?ine lipoproteine, proteine simple ?i lipide (circa
23%). Оn compozi?ia lipidelor intr? fosfolipide (73,3%), colesterin
(14,5%), gliceride (9,6%) ?i cear? (2,6%). Dintre substan?ele minerale cele
mai importante sunt fosforul, care ocup? 2,7% din substan?a uscat? a
spermului, sodiul, potasiul, calciul, magneziul ?i sulful.
Mi?carea, fenomenul fiziologic caracteristic spermului, este rezultatul
contractilit??ii fibrelor din filamentul axial. Rolul cel mai important оl
au fibrele din cercul extern. Se sus?ine, c? punctul de plecare al
contractilit??ii se afl? оn granulele bazale de la nivelul gвtului. Energia
este furnizat? de moleculele mici, care se distrug оn procesul de
contractilitate ?i sunt ref?cute de mitocondriile filamentului axial.
Propriet??ile biologice ale spermei
Reu?ita оns?mвn??rilor artificiale este legat? de viabilitatea ?i
capacitatea fecundant? a spermei, care, la rвndul s?u, este asigurat? de
propriet??ile biologice ale materialului seminal. Principalele
caracteristici biologice ale spermei sunt: mobilitatea aglutinarea ?i
metabolismul spermilor.
Mobilitatea reprezint? una din caracteristicile principale ale spermilor,
prin care ace?tia se deosebesc de celelalte celule ale organismului.
Mobilitatea reprezint? un factor indispensabil viabilit??ii spermilor.
Mobilitatea ?i viabilitatea spermilor necesit? utilizarea energiei
chimice ?i transformarea ei оn energie biologic?. Mi?carea spermului оn
baza energiei biologice, se datoreaz? por?iunii sale terminale, care are o
structur? similar? ciliatelor ?i flagelatelor. Mi?carea game?ilor este
determinat? de contrac?iile cozii (flagelului) ?i de rotirea spermului оn
jurul axei sale longitudinale. Prin contrac?iile cozii se asigur? mi?carea
de avansare, iar capul, prin forma sa u?or exavat? (convex?) determin?
rotirea оn jurul axei sale longitudinale. Оn felul acesta, spermul execut?
mi?carea de «sfredelire ?i оnaintare».
Spermii pot realiza trei feluri de mi?c?ri:
. de оnaintare sau rectiline
. circular? sau «оn manej»
. de pendulare sau vibratoare
Pentru mamifere ?i p?s?ri mi?carea de оnaintare este considerat? normal?,
pe cвnd mi?c?rile circular? ?i vibratoare sunt anormale.
La aprecierea spermei se ?ine seama оndeosebi de mobilitatea spermilor
determinat? de viteza cu care ace?tia оnainteaz? оn cвmpul microscopic,
precum ?i de procentul de spermi capabili s? execute aceast? mi?care.
Viteza de оnaintare a spermiilor variaz? оn func?ie de specie, de
intervalul de timp cвnd se examineaz? sperma dup? recoltare, de pH-ul
spermei de temperatura mediului ambiant etc. pe specii, viteza medie de
оnaintare pe minut este urm?toarea: la arm?sar – 5,22 mm, la taur – 4,02
mm, la berbec – 3 mm, la cвine – 2,08 mm. Aceste date sunt posibile la un
pH al spermei caracteristic spermei ?i la temperatura obi?nuit? a
organismului animal (37-38(C).
Aglutinarea spermilor const? оn alipirea sau оncleierea acestora, sub
form? de rozet? sau dezordonat? ca urmare a diminu?rii sau pierderii totale
a sarcinii electrice negative. Aglutinarea este reversibil?, оn cazul cвnd
spermii se reunesc оn form? de rozet?, alipindu-se numai de capul, iar
mobilitatea cozii este p?strat? ?i ireversibil?, cвnd game?ii se alipesc de
toat? suprafa?a celular? ?i r?mвn imobiliza?i (aglutinare dezordonat? sau
total?).
Sc?derea sau absen?a sarcinii electrice negative are loc la apari?ia оn
sperm? a particulelor оnc?rcate cu sarcin? electric? pozitiv?. Aglutinarea
spermilor se produce mai ales la cre?terea concentra?iei ionilor de
hidrogen ca urmare a acumul?rii оn mediu a acidului lactic. Astfel, оntr-un
mediu cu aciditate sc?zut? (pH 5-6,4) spermii se adun? sub form? de rozet?,
iar cвnd aciditatea este mai mare se produce aglutinarea dezordonat?
(total?) a spermilor ?i ace?tea nu mai fac mi?c?ri. Aglutinarea spermilor
apare u?or оn prezen?a ionilor metalelor polivalente, precum ?i sub
ac?iunea aglutininelor spermatice, prezente оn materialul seminal ?i оn
vaginul femelei. Formarea aglutininelor spermatice este reac?ia
organismului femel la p?trunderea parenteral? a proteinelor spermatice.
Prin urmare, la femelele tinere, nulipare aglutininele lipsesc sau sunt
оntr-o cantitate mic?, pe cвnd la femelele оns?mвn?ate ?i mai ales la cele
multipare aglutininele sunt оn cantit??i mari. Posibilitatea aglutin?rii
spermilor trebuie luat? оn considerare ?i la utilizarea diluan?ilor lapte-
ou sau la ad?ugarea оn diluan?i a plasmei sanguine.
Aglutinarea spermilor poate fi prevenit? prin reac?ia de antiaglutinare.
Оn condi?ii naturale, оn conductul genital femel aglutinarea spermilor este
prevenit? de antiaglutininele, care se con?in оn lichidul folicular al
ovarului ?i оn sperma masculului (оn secre?ia prostatic?). Datorit? acestor
particularit??i aglutinarea spermilor la animalele s?n?toase se
оnregistreaz? rar.
Metabolismul
Reprezint? procesul biologic fundamental prin care se asigur? energia
necesar? mobilit??ii ?i viabilit??ii spermilor. Substan?ele energetice se
g?sesc оn spermi sau оn plasma seminal?, ceea ce demonstreaz? existen?a a
dou? surse energetice. Astfel, s-a demonstrat c? produsele metabolice se
produc atвt la nivelul spermilor, cвt ?i оn plasma seminal?. Spermii pot
utiliza energia chimic? necesar? mobilit??ii ?i viabilit??ii оn mediul
anaerob, dar ?i оn cel aerob.
Metabolismul оn mediul aerob. La baza metabolismului aerob st? mecanismul
glicolitic. El se caracterizeaz? prin activitate respiratorie intens?
оnso?it? de diminuarea progresiv? a fructozei ?i apari?ia оn sperm? a
acidului lactic. Оn mediul aerob spermii folosesc ca substrat energetic
glucidele ?i оn primul rвnd, fructoza. Ca rezultat al metabolismului apare
acidul lactic. O parte din fructoz? este oxidat? pвn? la stadiul de CO2 ?i
H2O. Rezult? c? оn condi?ii de aerobioz? spermii manifest? ?i activitate
respiratorie (consum de oxigen), a c?rei intensitate depinde оn mare m?sur?
de concentra?ia spermei. Astfel, volumul de oxigen (mm3) consumat оn decurs
de o or? la temperatura de 20(C de c?tre 100 milioane de spermi variaz? оn
func?ie de specie:
La taur – 3,4
La berbec – 8,4
La arm?sar – 4,3
La vier – 7,2
Coborвrea temperaturii spermei pвn? la 10(C reduce intensitatea
activit??ii respiratorii de 2 ori. La temperatura de 0(C activitatea
respiratorie a spermilor se manifest? foarte slab. Cre?terea acidit??ii
mediului inhib? respira?ia, iar alcalinizarea mediului o intensific?.
Spermii u?or oxideaz? ?i sorbitolul, secretat de glandele seminale.
Acesta serve?te, de asemenea, ca surs? energetic? pentru spermi. Оn anumite
cantit??i sorbitolul оn spermi se formeaz? din fructoz? ?i glucoz?.
Deoarece fructoza se con?ine оn cantit??i mai mari оn sperma rumeg?toarelor
?i cantitatea de sorbitol este mai mare оn sperma acestor reproduc?tori: la
taur – 10-136 mg%, la berbec – 26-120 mg%, la vier – 6-18 mg% ?i la arm?sar
20-60 mg%.
Activitatea respiratorie la spermi se produce datorit? enzimelor оn
special sub influen?a citocromoxidazei. Оn prezent оn sperm? a fost
descoperit оntregul complex de fermen?i oxidan?i. Cantitatea enzimelor din
sperm? variaz? оn func?ie de specie: cantitatea enzimelor din sperma de
arm?sar ?i vier este de cвteva ori mai mare decвt din sperma
rumeg?toarelor.
De obicei, оn procesul de metabolism, spermii folosesc substan?ele
energetice (zah?rurile) care se g?sesc оn plasma seminal?; оn cazul
epuiz?rii rezervelor din sperm?, game?ii folosesc fosfolipidele care
constituie principala surs? de energie intracelular?. Mai mult se
utilizeaz? fosfolipidele din sperma berbecului, probabil de aceea c? оn
sperma acestuia rezervele de zah?r se epuizeaz? оn 3-6 ore.
Etapele mecanismului fosfolipidic decurg dup? urm?toarea schem? general?:
— degradarea hidrolitic? a fosfolipidelor;
— oxidarea acizilor gra?i.
Acest tip de metabolism оn care se folosesc numai substan?e energetice
intracelulare, denumit ?i metabolism endogen, nu este оnso?it de formarea
acidului lactic.
Spermii sunt celule care fac parte din anaerobii facultativi, adic?
game?ii se pot mi?ca atвt оn condi?ii de aerobioz?, cвt ?i оn condi?ii de
anaerobioz?.
Оn sperma masculilor de tip vaginal de оns?mвn?are natural? (taur,
berbec) se con?in cantit??i importante de zaharuri (pвn? la 1500 mg%), pe
cвnd оn sperma reproduc?torilor de tip uterin de mont? natural? se
eviden?iaz? numai urme de zah?r, de aceea spermii la aceste specii nu sunt
capabili, sau manifest? o capacitate slab? de glicoliz?.
Metabolismul оn mediul anaerob. Оn condi?ii de anaerobioz?, substratul
energetic al spermilor este preluat numai din mediul ambiant, adic? din
plasma seminal?. Ca ?i оn mediul aerob, spermii folosesc ca substrat
energetic monozaharidele: fructoza, glucoza ?i manoza, rolul cel mai
important avвndu-l fructoza. Оntre glicoliza aerob? ?i anaerob? exist?
urm?toarea deosebire esen?ial?: оn glicoliza aerob? o parte din acidul
lactic rezultat prin descompunerea monozaharidului este oxidat? mai departe
pвn? la ob?inerea de H2O ?i CO2, constituind prin aceasta o surs? de
energie suplimentar?, care duce la sc?derea consumului de monozaharide; оn
glicoliza anaerob? acidul lactic, care constituie produsul final al
glicolizei, nu mai sufer? оn continuare procesul de oxidare.
Оn sperma animalelor domestice, eliberarea de energie se face pe baza
proceselor oxidative ?i glicolitice. La taur, berbec ?i ?ap, fiindc? sperma
este bogat? оn glucide ?i s?rac? оn electroli?i, au loc ambele procese (de
intensitate egal?). La arm?sar, vier ?i cвine, specii la care sperma este
s?rac? оn glucide ?i bogat? оn electroli?i, predomin? procesele oxidative.
Intensitatea mecanismului glucolitic este mai mare la un pH de 7,6; оn
cazul acidul?rii mediului pвn? la pH 6,4 sau la alcalinizarea acestuia
procesul de glicoliz? sl?be?te.
Principalul glucid din sperm? este fructoza. Secretat? оn cea mai mare
parte de glandele seminale ea constituie sursa principal? de energie pentru
spermi. De aceea, оn spermii, care se g?sesc оn canalele ?i epididimul
testicular procesul de fructoliz? nu are loc.
La ad?ugarea оn sperm? a glucozei coeficientul de respira?ie cre?te, ceea
ce denot? intensificarea utiliz?rii zah?rului de c?tre spermi. Spermul este
o celul? cu permeabilitate ridicat? ?i permite trecerea din plasm? a
zah?rului, de aceea includerea оn compozi?ia mediilor de dilu?ie a
zah?rurilor prelunge?te viabilitatea game?ilor, prevenind totodat?
epuizarea rezervelor energetice proprii. Prin membrana celular? a spermului
u?or trece glucoza sau fructoza, mai greu trec dizaharidele ?i este
impermebil? pentru zaharuri fosforilate.
Din problemele complicate ale metabolismului spermilor, pentru aplicarea
practic? a оns?mвn??rilor artificiale este important c? game?ii mamiferelor
оn mediul ambiant sunt capabili s? consume oxigen ?i glucoz?, iar оn cazul
prezen?ei zah?rului ace?tea pot tr?i ?i se mi?ca ?i f?r? oxigen. Astfel, оn
condi?ii de anaerobioz? spermii tr?iesc mai mult decвt оn prezen?a
oxigenului. Pe aceast? capacitate a spermilor se bazeaz? metoda de p?strare
a spermei sub un strat de ulei de vazelin?, care limiteaz? aera?ia, iar
prin urmare ?i procesele de oxidare.
Odat? cu acumularea acidului lactic spermii trec оntr-o stare de
anabioz?; la alcalinizarea mediului ?i ridicarea temperaturii mobilitatea
game?ilor se restabile?te. Anabioza acid? poate fi folosit? la conservarea
spermei. Trecerea spermilor оn st?ri de anabioz? permite m?rirea termenului
de p?strare a spermei оn afara organismului pвn? la cвteva zile.
Prin оnc?lzire sau alcalinizarea mediului spermii se scot din starea de
anabioz?.
Dup? cum am men?ionat mai sus, una din caracteristicile principale ale
spermilor este mobilitatea, adic? capacitatea de a se mi?ca activ pe baza
energiei provenit? din mecanismul glicolitic ?i activitatea respiratorie.
Pentru a se mi?ca, spermii necesit? acid adenozin-trifosforic (ATP). Sperma
taurilor fertili con?ine 7-11 mg% de ATP. Sc?derea nivelului de ATP pвn? la
3 mg% reduce fecunditatea spermilor. Prin procesele de fructoliz? are loc
transformarea fructozei ce duce la apari?ia unei importante cantit??i de
energie chimic?. Aceasta se acumuleaz? sub form? de ATP, care ulterior,
prin desfacerea leg?turilor macroergice, furnizeaz? energie pentru
contractarea cozii spermului. Оn coada spermului a fost pus? оn eviden??
spermozina, analog al actomiozinei din mu?chi. Sub ac?iunea spermozinei,
care are propriet??i enzimatice se desfac leg?turile macroergice ale ATP,
din care apar acidul adenozin-difosforic ?i acidul fosforic; оn rezultatul
acestui proces spermii sunt asigura?i cu energie. Activitatea enzimatic? a
spermozinei este optim? la nivelul pH-ului de 8,3, de aceea, alcalinizarea
spermei intensific? mobilitatea spermilor. Adaosul de ATP оn sperm? nu
modific? mobilitatea spermilor deoarece membrana celulei spermatice nu las?
s? treac? acidul adenozin-trifosforic. Glucoza, ad?ugat? la sperm?,
amelioreaz? procesul de glicoliz?, iar prin urmare, ?i activitatea
respiratorie a spermilor, men?inвndu-se astfel mobilitatea lor.
Raportul dintre intensitatea proceselor de glicoliz? ?i activitatea
respiratorie a spermilor la animalele domestice determin? dou? tipuri de
sperm?:
— Sperm? care con?ine cantit??i mai mari de zaharuri ?i slab asigurat?
cu enzime cito-respiratorii. Spermii sunt capabili de glicoliz? ?i
activitate respiratorie оn m?suri egale. A?a tip de spermi este
caracteristic pentru tauri, berbeci ?i ?api;
— Sperm? care con?ine doar urme de zah?r, оn schimb este bine asigurat?
cu fermen?i cito-respiratori. Predomin? procesele de activitate
respiratorie; datorit? con?inutului redus de zaharuri se cheltuie оn
scopuri energetice, cu preponderen?? lipidele. Este caracteristic?
arm?sarilor, vierului ?i cвinelui.
Ac?iunea asupra spermilor a factorilor de mediu
Deoarece o mare varietate de factori fizico-chimici ?i biologici
afecteaz? grav viabilitatea spermilor, la prelevare ?i prelucrarea
materialului seminal trebuie s? se cunoasc? ac?iunea asupra game?ilor a
diferitor factori de mediu, cum ar fi: temperatura, lumina, presiunea
osmotic?, reac?ia mediului, flora bacterian? etc.
Temperatura. Viabilitatea ?i mobilitatea optim? a spermiilor se men?ine o
anumit? perioad? de timp la temperatura fiziologic?, de 37-38(C. Ridicarea
temperaturii pвn? la 40(C asigur? activizarea mobilit??ii game?ilor, оns?
brusc se reduce termenul de viabilitate al spermilor. La temperatura de
45(C game?ii mor datorit? coagul?rii proteinelor spermatice.
Coborвrea treptat? a temperaturii reduce activitatea cinetic? a celulelor
spermatice, deoarece are loc inhibarea (diminuarea) proceselor de
respira?ie ?i glicoliz?. La temperatura de 15(C mi?carea spermiilor devine
vibratorie, iar dup? r?cirea pвn? la +5(C mi?carea game?ilor оnceteaz? –
apare anabioza termic? a spermiilor. Exist? o rela?ie invers propor?ional?
оntre temperatura ?i termenul de p?strare a viabilit??ii spermiilor.
R?cirea spermei оntr-un interval de timp scurt, precum ?i trecerea brusc?
de la temperaturi ridicate la temperaturi coborвte provoac? la spermi ?ocul
termic (frigorific), exprimat prin pierderea capacit??ii fecundative de
c?tre game?i, apari?ia formelor teratologice de spermi ?i chiar moartea
acestora.
Exist? mai multe teorii ?i ipoteze referitoare la producerea ?ocului
termic, оns? nici una nu elucideaz? complet mecanismul apari?iei acestuia.
Se consider? c? un rol important оn acest sens оl au procesele de osmoz? ?i
difuzie din sperm?. Cu cвt aceste procese decurg mai lent, cu atвt
manifest?rile ?ocului sunt mai atenuate.
?ocul termic se manifest? deja la temperatura de +25-20(C, оns? spermii
sunt mai sensibili fa?? de acest fenoment la r?cirea spermei proasp?t
recoltat? mai jos de +18(C. De aceea, оn sala de recolt?ri ?i оn
laboratorul unde se lucreaz? cu sperma, temperatura nu trebuie s? fie sub
limita de +18(C.
Posibilitatea apari?iei ?ocului termic trebuie luat? оn seam? mai ales la
prelucrarea spermei de taur ?i berbec, care datorit? volumului mic al
ejaculatului, se r?ce?te mai repede.
Оn practica оns?mвn??rilor artificiale, pentru atenuarea ?ocului termic
se folose?te g?lbenu?ul de ou de g?in?. Lecitina, con?inut? оn g?lbenu?, se
absoarbe la suprafa?a game?ilor ?i formeaz? o pelicul?, care protejeaz?
membrana celular? a spermiului ?i оl face s? reziste la ac?iunea ?ocant? a
frigului. Alt? metod? de prevenire a ?ocului termic este coborвrea treptat?
a temperaturii pвn? la +4-2(C, care face posibil? adaptarea spermiilor la
regimul de temperatur? dat.
Punerea spermiilor оn condi?ii de anabioz?, prin crearea unor temperaturi
sc?zute, st? la baza conserv?rii materialului seminal prin refrigerare sau
congelare. Dup? reanimare, prin ridicarea temperaturii, game?ii о?i
restabilesc mobilitatea ?i capacitatea fecundant?.
Lumina. Razele solare directe omoar? spermii оn timp de 20-40 minute.
Lumina difuz? nu influen?eaz? viabilitatea game?ilor. Prin urmare, la
prelevarea ?i procesarea materialului seminal se evit? ac?iunea asupra
ejaculatelor, a razelor solare directe.
Reac?ia mediului. Este proprietatea fizico-chimic? a spermei care
reprezint? gradul de aciditate sau concentra?ia ei оn ioni de hidrogen.
Оntre pH-ul spermei, concentra?ie ?i metabolism exist? o strвns? corela?ie.
Astfel оn sperma deas? de berbec ?i taur pH-ul are tendin?? de aciditate
(6,6-6,9), ca rezultat al metabolismului cumulat оn acid lactic al
spermiilor, оn timp ce la sperma rar? de arm?sar ?i vier pH-ul este u?or
alcalin (7,0-7,9), din cauza num?rului redus de game?i care elibereaz? mai
pu?in acid lactic.
Glucoza este considerat? ca surs? principal? de energie a spermiilor atвt
оn mediul aerob cвt ?i оn cel anaerob; la sperma cu o concentra?ie ridicat?
оn fructoz? se constat? diminuarea оntr-un timp foarte scurt al pH-ului dat
de acumularea acidului lactic: la valoarea pH-ului de 6,3-6,4 apare
anabioza acid? a spermiilor. Acest principiu este pus la baza conserv?rii
spermiilor. Acest principiu este pus la baza conserv?rii spermei la
temperatura camerei (+16-18(C) ?i оn medii u?or acide (prin barbotarea
mediilor cu CO2).
Cre?terea оn continuare a acidit??ii (pH<6,2) datorit? acumul?rii ionilor
de hidrogen determin? moartea spermiilor prin distrugerea tegumetnului
lipoproteic, dispari?ia sarcinii electrice negative ?i aglutinarea
acestora.
Deplasarea pH-ului оn sensul alcaliniz?rii, ini?ial activizeaz?
mobilitatea game?ilor, iar mai tвrziu ace?tea mor.
Carbona?ii, fosfa?ii ?i citra?ii sunt elementele care formeaz? sistemul
tampon al spermei, datorit? c?ruia game?ii sunt capabili s? reziste o
anumit? perioad? de timp la modific?rile pH-ului.
Presiunea osmotic?. Presiunea osmotic? a spermei este constant? ?i se
apropie de cea a sвngelui. Plasma seminal? este izotonic? cu aceea a
spermiului, оntrucвt presiunea osmotic? a ei este egal? cu presiunea
osmotic? din interiorul gametului.
Spermii sunt foarte sensibili fa?? de modific?rile presiunii osmotice,
adic? fa?? de concentra?iile substan?elor din lichidul оn care se g?sesc.
De aceea, este necesar s? se ?in? seama la stabilirea mediilor de dilu?ie,
оntrucвt modificarea acestora spre hipotonie sau spre hipertonie, fa?? de
presiunea osmotic? a plasmei seminale, duce la mic?orarea viabilit??ii ?i
la moartea spermiilor.
Indiferent de situa?ie, se impune ca diluan?ii pentru conservarea spermei
s? fie izotonici cu spermii ?i ca acestea s? nu vin? оn contact cu apa.
Pentru sperm? sunt izotonice solu?iile de clorur? de sodiu de 1%,
bicarbonat de sodiu de 1%, citratul de sodiu de 3%, glucoza de 6,4% etc.
Flora microbian?. Exist? o corela?ie direct? оntre gradul de contaminare
a spermei cu microbi ?i fungi, calitatea materialului seminal ?i
fecunditatea (rata concep?iei) la animale. Оn condi?ii naturale, la
reproduc?torii s?n?to?i, оn tubii seminiferi, canalul epididimar, canalul
deferent ?i por?iunea incipient? a uretrei microorganismele lipsesc. Оns?,
datorit? contactului pe care sperma o are, оn timpul ejacul?rii cu diferite
segmente ale aparatului urogenital sau cu diferite aparate ?i instrumente
оn timpul examin?rii ?i prelucr?rii, la care se poate ad?uga influen?a
atmosferei s?lilor de recoltare, este imposibil de a se ob?ine un material
seminal steril.
Stabilirea celor mai importante locuri la nivelul c?rora sperma poate fi
poluat? microbian creeaz? posibilit??i reale pentru limitarea infect?rii
materialului seminal cu germeni patogeni sau condi?ionat patogeni. Aceast?
ac?iune, la care se adaug? ?i aseptizarea realizat? prin diferite
antibiotice ?i sulfamide ce se introduc оn diluan?ii pentru sperm?, are
repercusiuni directe asupra p?str?rii viabilit??ii spermiilor оn condi?iile
conserv?rii оndelungate.
Оn general, sursele de contaminare ale spermei pot fi externe ?i interne.
Mediul оnconjur?tor, оn care se efectueaz? recoltarea ?i prelucrarea
spermei, reprezint? una din cele mai importante surse de contaminare. Cele
mai frecvente surse externe sunt: atmosfera din ad?posturile
reproduc?torilor, s?lile de recoltare ?i laboratoarele, precum ?i
instrumentele cu care se recolteaz? ?i se efectueaz? examinarea ?i
prelucrarea spermei.
Num?rul de germeni din ad?posturile pentru reproduc?tori variaz? mult, оn
func?ie de o serie de factori: curen?i de aer, mi?carea animalelor,
umiditate, felul a?ternului. Оn general, num?rul de microorganisme din
ad?posturile de taurine este оntre 120 ?i 2500/m3 de arer. Оn condi?ii de
igien? necorespunz?toare num?rul microbilor atinge 1,6milioane/m3.
Sursele interne de contaminare a materialului seminal о?i au originea mai
ales la nivelul organelor aparatului genital. Astfel, flora bacterian?
nepatogen? ?i patogen?, specific? ?i nespecific? din sperm? reflect? gradul
de contaminare a aparatului genital.
C?ile de contaminare a organelor genitale ?i deci a spermei pot fi:
. calea hematogen? – principala оn contaminarea cu leptospire sau cu
Brucella;
. calea canalicular? – principala cale de contaminare a glandelor anexe,
a epididimului ?i uneori chiar a testiculelor.
Furoul poate fi surs? important? de infec?ie ascendent?, mai ales la
vier, datorit? particularit??ilor anatomice ale acestuia.
Dintre germenii nepatogeni оn sperm? se identific? Streptococi,
diplococi, stafilococi etc. Dac? rezisten?a animalului scade, germenii pot
deveni patogeni.
Germenii patogeni nespecifici din sperm? sunt E. coli, Corynebacterium
piogenes, Pseudomonas, Stafilococus piogenes, germenii din genul Proteus.
Germenii din genul Proteus, E. coli ?i Pseudomonas, оn asocia?ie cu
stafilococul piogen, determin? o propor?ie ridicat? de anomalii morfologice
?i sc?derea capacit??ii fecundante a spermei; pe lвng? importante
modific?ri enzimatice, ace?tea pot infecta ?i femelele, prin оns?mвn??ri
artificiale.
Germenii din flora bacterian? specific? prezint? un tropism particular
pentru aparatul genital mascul, оn aceast? grup? fiind оncadra?i Brucella
abortus, Vibrio foetus, Trichomonas foetus, Listeria monocytogenes, uneori
?i Mycobacterium tuberculosis. Оns?mвn?area femelelor cu astfel de sperm?
contaminat? conduce la apari?ia infec?iilor genitale.
Deseori оn sperm? sunt descoperi?i fungi patogeni (Candida albicans,
Aspergillus, Apsidia, Mucor etc.) care favorizeaz? apari?ia endometritelor,
iar оn cazul instal?rii gesta?iei pot provoca moartea produ?ilor
concep?ionali.
Ac?iunea substan?elor chimice. Majoritatea substan?elor chimice sunt
toxice pentru spermi. Dintre substan?ele neorganice mai toxice sunt
s?rurile ?i oxizii metalelor grele (mercur, plumb) care blocheaz? sistemele
enzimatice ale game?ilor. Sunt periculo?i pentru spermi de asemenea ?i
oxizii zincului, aluminiului, ferului, cuprului etc., de aceea оn practica
оns?mвn??rilor artificiale se folosesc instrumente nichelate sau
confec?ionate din sticl? ?i material plastic, iar sticl?ria – din sticl?
neutr?.
Vaporii de creolin?, lizol, terebentin?, eter, xeroform, iodoform ?. a.
au o ac?iune nociv? asupra spermiilor chiar de la distan??. Trebuie de luat
оn seam?, de asemenea, ac?iunea nefavorabil? asupra spermiilor a fumului de
tutun, a parfumului, precum ?i a mirosului de ceap? ?i usturoi.
O ac?iune foarte toxic? asupra game?ilor exercit? detergen?ii, acizii
neorganici, un ?ir de acizi organici ?i oxidan?ii.
Mai pu?in toxice pentru spermi sunt nitrofuranele. Sulfamidele ?i
antibioticele au o ac?iune relativ inofensiv? asupra spermiilor, de aceea
оn cantit??i admisibile se adaug? оn mediile de dilu?ie pentru sperm?.
Nec?tвnd c? оn practica оns?mвn??rilor artificiale este contraindicat?
aplicarea remediilor dezinfectante, totu?i pentru dezinfec?ia
instrumentelor se folosesc substan?e de acest fel. Mai bine venit оn acest
sens s-a dovedit a fi alcoolul etilic. Spre deosebire de alte substan?e
dezinfectante, acesta repede se evapor? ?i se dizolv? bine оn ap?. Cu
alcool de 70% se dezinfecteaz? utilajul, dispozitivele pentru recoltarea
spermei, precum ?i instrumentarul pentru оns?mвn?area artificial?.
R?m??i?ele de alcool r?mase pe instrumentar dup? dezinfec?ie se оnl?tur?
cu un tampon de vat? оmbibat оn solu?ie de clorur? de sodiu de 1%.
Bazele ?tiin?ifice ale recolt?rii spermei de la masculi
Activitatea de reproducere la masculi este generat? de reflexele sexuale:
de apropiere, erec?ie, salt ?i оmbr??i?are, intromisiune ?i ejaculare.
Modul de manifestare a reflexelor sexuale are un rol important оn
desf??urarea proceselor de reproducere.
Evolu?ia normal? a reflexelor sexuale are ca urmare eliminarea unei
sperme оn cantitate normal? ?i de calitate superioar?. Dereglarea sau
excluderea unuia din reflexele sexuale are drept consecin?? imposibilitatea
manifest?rii celorlalte reflexe sau elaborarea unei sperme calitativ
inferioare ?i оn cantitate mai mic?.
Reflexele sexuale, dup? cum se ?tie, fac parte din grupa reflexelor
оnn?scute sau necondi?ionate. Desf??urarea lor, deci actul sexual оn
totalitate, se produce sub influen?a sistemului neuroendocrin. O
contribu?ie important? оn reglarea normal? a proceselor reproductive o au
hormonii sexuali, care men?in reactivitatea sistemului nervos ?i stabilesc
un anumit grad de excitabilitate.
Оn timpul vie?ii animalului, peste reflexele necondi?ionate se suprapun
reflexele condi?ionate sau dobвndite. Ele se formeaz? sub influen?a
condi?iilor de via?? ale reproduc?torului (alimenta?ie, оntre?inere,
exploatare), le оnt?resc pe cele necondi?ionate ?i asigur? labilitatea
comportamentului sexual al masculului, adic? adaptarea celui din urm? la
noile condi?ii de reproduc?ie.
Оn centrele de оns?mвn?are artificial?, la o activitate sexual?
desf??urat? оn condi?ii favorabile are loc formarea ?i consolidarea
reflexelor sexuale pozitive, pe cвnd nerespectarea sistematic? a
condi?iilor оn timpul prelev?rii spermei (existen?a de zgomote, prezen?a
unor persoane str?ine, schimbarea tehnicianului recoltator ?i a locului
unde se face recoltarea) determin? suprapunerea reflexelor condi?ionate
negative, care fac dificil? recoltarea materialului seminal.
La masculii animalelor agricole ?i mai ales la tauri ?i vieri u?or se
formeaz? ?i se оnt?resc reflexe sexuale condi?ionate prin prezen?a unor
femele care nu sunt оn c?lduri, unor masculi ?i chiar unor manechine care
nu se aseam?n? neap?rat cu femelele din specia respectiv?.
Diferen?ierea neоnsemnat? оn comportamentul sexual al masculilor ?i оn
special nespecificitatea reflexului de salt ?i оmbr??i?are precum ?i
crearea unor condi?ii similare cu cele din timpul intromisiunii fac
posibil? recoltarea spermei de la reproduc?tori; prin urmare la baza
prelev?rii spermei de la masculi st? formarea ?i оnt?rirea reflexelor
condi?ionate pozitive.
Principii ?i metode de recoltare a spermei
Prelevarea spermei const? оn provocarea artificial? a ejacul?rii, f?r? a
avea loc actul sexual оntre mascul ?i femel?. Fiind o opera?iune foarte
important?, mul?i cercet?tori au c?utat s? amelioreze metodele de colectare
a spermei, f?r? s? prejudicieze s?n?tatea masculului. Оn afar? de aceasta,
metodele de recoltare a spermei trebuie s? asigure colectarea ejaculatului
f?r? pierderi, f?r? afectarea spermilor, precum ?i asigurarea unei calit??i
sanitare оnalte a materialului seminal.
Metodele existente de recoltare a spermei de la reproduc?tori se оmpart
оn:
. metode uretrale, ce permit ob?inerea spermei nemijlocit din uretra
masculului;
. metode vaginale, care ?in de colectarea spermei din vaginul femelei
dup? actul montei.
Metodele uretrale de recoltare a spermei
Recoltarea spermei cu vaginul artificial
Оn prezent este cea mai r?spвndit? form? pentru recoltarea spermei de la
reproduc?torii animalelor agricole. Vaginul artificial pentru prima dat? a
fost inventat de cercet?torul italian Giuseppe Amantea (1914), iar ulterior
a suferit modific?ri ?i оmbun?t??iri оn vederea adapt?rii lui pentru
recoltarea spermei la toate speciile (Walton, Ivanov, Milovanov, Comisarov,
Lipatov, Rodin).
Principiul recolt?rii spermei cu vaginul artificial const? оn asigurarea
condi?iilor existente оn vaginul natural al femelei оn c?lduri:
temperatur?, presiune, lubrifiere.
Vaginul artificial este alc?tuit din urm?toarele p?r?i:
. un tub cilindric rigid sau semirigid confec?ionat din cauciuc (taur,
vier), ebonit? (berbec) sau tabl? (arm?sar);
. o c?ma?? sub?ire de cauciuc;
. un pahar colector.
Tubul vaginal pe lungimea lui prezint? un orificiu astupat cu un dop sau
un robinet de ebonit? ?i un mвner pentru fixarea vaginului оn timpul
recolt?rii (la arm?sar).
Оn vaginul artificial pentru tauri se folosesc pahare colectoare din
sticl? cu pere?ii dubli sau colectoare de o singur? оntrebuin?are,
confec?ionate din polietilen?, оn form? de con.
Оn vaginul artificial pentru berbeci se folosesc pahare colectoare din
sticl? cu pere?ii dubli sau simpli. Paharele colectoare cu pere?ii dubli,
la un cap?t au o depresiune оn form? de con, pentru sperm?, iar la cap?tul
opus au o adвncitur? оn form? de pвlnie, cu un orificiu pentru a turna ap?
cald? оn spa?iul dintre pere?i: 50ml оn paharul colector pentru vaginul
berbecului ?i 100ml pentru vaginul taurului. Temperatura apei turnate
trebuie s? fie de 35-40(C, iar оn paharul colector, оn momentul recolt?rii
spermei, dup? оnc?lzirea pere?ilor lui, de 30-35(C. Dup? umplerea paharului
colector cu ap?. Orificiul se astup? cu un dop de cauciuc.
Paharele colectoare cu pere?ii dubli protejeaz? sperma de r?cirea brusc?
?i sunt folosite cвnd temperatura este mai joas? de +18(C.
Оn calitate de pahar colector оn vaginul artificial pentru vieri se
folose?te un borcan de sticl? de 500-1000ml. Оn borcan se monteaz? un
filtru de mas? plastic? pentru filtrarea secretului glandelor bulbo-
uretrale.
Paharul colector pentru vaginul artificial al arm?sarilor este
confec?ionat din cauciuc.
Preg?tirea vaginului artificial
Asamblarea vaginului se face prin introducerea c?m??ii vaginale оn
lumenul tubului vaginal ?i r?sfrвngerea ei peste capetele acestuia. Оntre
cele dou? componente se creeaz? astfel un spa?iu care este umplut cu ap?
cald? ?i aer (la unele specii). Pentru fixarea c?m??ii se folosesc inele de
cauciuc la ambele capete.
C?ma?a vaginului trebuie moderat intens? оn a?a fel, оncвt s? se creeze
cute longitudinale. Cutele helicoidale оmpiedic? intromisiunea ?i
desf??urarea corect? a reflexelor sexuale.
Sp?larea ?i dezinfectarea vaginului se face cu ajutorul unor perii cu
coad? lung?, cu ap? c?ldu??, оn care se poate ad?uga o cantitate mic? de
bicarbonat de sodiu (2-3%), se cl?tesc cu ap? curg?toare. Sterilizarea
vaginului se face, apoi prin autoclavare. Оn centrele de reproduc?ie
fiecare reproduc?tor are dou? vagine artificiale, care dup? sterilizare se
p?streaz? оn dulapuri-termostate la temperatura de 42(C, urmвnd s? se
preg?teasc? оnainte de recoltare.
Prin orificiul din peretele tubului vaginal se introduce ap? cald? оn a?a
fel, оncвt оn timpul recolt?rii temperatura interioar? оn vaginul
artificial s? fie de 40-42(C.
Cantitatea de ap? turnat? оn vagin ?i temperatura ei la diferite specii de
reproduc?tori
|Reproduc?torul |Modelul vaginului |Cantitatea de ap?,|Temperatura apei, |
| | |ml |(C |
|Taur |Scurt, de cauciuc |300 |60-65 |
|Berbec |De ebonit? |150-180 |50-55 |
|Vier |De cauciuc |300-400 |60-65 |
|Arm?sar |De tabl? |1500-1800 |50-60 |
Presiunea este creat? de apa cald? ?i de aerul care se introduce printr-
un dispozitiv din ebonit?, de forma unui robinet ata?at la dopul vaginului.
Lubrifierea c?m??ii vaginale, prin care se imit? mucusul estral, se
realizeaz? prin ungerea acesteia cu diluant steril pentru sperm?. La unul
din capetele vaginului artificial se ata?eaz? paharul colector, care la
taur se fixeaz? cu un inel de siguran??, pentru a nu fi azvвrlit оn timpul
recolt?rii.
Este strict necesar ca recoltarea spermei cu vaginul artificial s? se
fac? оn condi?ii igienice, pentru a se evita contaminarea materialului
seminal cu diferi?i agen?i infec?io?i ?i parazitari.
Recoltarea spermei cu vaginul artificial se face fie pe femele оn
c?lduri, fie pe femele care nu sunt оn c?lduri, pe al?i masculi fie pe
manechine. Opera?ia de prelevare se efectueaz? оn sala de recoltare.
Recoltarea spermei prin masajul ampulelor canalelor deferente. La tauri,
оnainte de recoltarea spermei, perii de pe furou se tund. F?r? contactul
prealabil al taurului cu vaca, recoltarea spermei este imposibil?. De aceea
taurul este contactat cu femela pentru excita?ia sexual?, sub ac?iunea
c?reia sperma din epididimul testicular se deplaseaz? оn ampulele canalelor
deferente. Ulterior, mвna lubrefiat? se introduce оn intestinul rect, se
pip?ie gвtul vezicii urinare ?i ampulele canalelor deferente, amplasate
anterior de glandele seminale. Оn urma mi?c?rilor de netezire a dilat?rilor
ampulare ?i a glandelor anexe are lor ejacularea.
Recoltarea spermei prin fistula uretral? prezint? interes teoretic ?i
practic. Metoda este practicat? mai mult la arm?sari ?i permite recoltarea
unei sperme absolut sterile cu un poten?ial оnalt de fecunditate.
Reproduc?torii cu fistule uretrale pot fi utiliza?i оn reproduc?ie timp
оndelungat.
Pentru recoltarea spermei prin fistul? se execut? uretrostomia perineal?.
Opera?ia se face оn a?a fel, оncвt cap?tul interior al fistulei s? se
situeze la nivelul plan?eului bazinului, оntre tuberozit??ile sciatice. La
cвteva zile dup? opera?ie arm?sarii se adapteaz? la condi?iile noi; pentru
actul mic?iunii ei accept? poza caracteristic? iepelor, оn a?a fel оncвt nu-
?i ud? membrele cu urin?. La trei-patru s?pt?mвni dup? opera?ie
reproduc?torul poate fi folosit pentru recoltarea spermei.
Оnainte de recoltarea spermei baza cozii se оnf??oar? cu o band? de
tifon, iar marginile fistulei se prelucreaz? cu un tampon оmbibat cu o
solu?ie de acid boric, ser fiziologic de clorur? de sodiu sau cu alcool de
50-60%. Оn momentul saltului arm?sarului pe iapa оn c?lduri, coada
masculului se d? оntr-o parte, iar la fistul? se ata?eaz? un vas steril. Оn
urma ejacul?rii sperma se acumuleaz? оn vasul al?turat.
Recoltarea spermei prin masturba?ie a fost aplicat? pentru prima dat? de
c?tre Spallanzani, la cвine. Ejacularea se produce оn urma presiunii
mecanice asupra penisului. Prin acest procedeu se poate recolta sperma de
la cвine ?i vier. Se execut? cu degetele, prin traversul furoului, masaje,
mai ales la extremitatea penisului, unde se g?sesc mai multe termina?ii
nervoase. Penisul intr? оn erec?ie, ?i dup? 10-12 min. masculul ejaculeaz?.
Recoltarea spermei prin masaj abdominal d? rezultate bune la coco?i.
Pentru reu?ita opera?iei, coco?ul este conten?ionat de un ajutor, оntr-o
pozi?ie convenabil?. Se efectueaz? cu degetul mare ?i cel ar?t?tor de la
mвna dreapt? un masaj sub forma unor compresiuni, оn sens cranio-caudal de
la stern pвn? la regiunea ischio-pubian?. Cu degetele corespunz?toare de la
mвna stвng? operatorul apas? din cвnd оn cвnd pe pere?ii cloacei.
Recoltarea spermei cu aparatul electro-ejaculator. Metoda se bazeaz? pe
excita?iile produse de curentul electric asupra centrului ejaculator din
m?duva lombar?, оn urma c?reia se produc contrac?ii ale musculaturii netede
din pere?ii c?ilor spermatice ?i are loc ejacularea. Electro-ejacularea se
poate aplica la berbec, taur ?i p?s?ri.
Metodele vaginale de recoltare a spermei
Recoltarea spermei cu ajutorul buretului. Metoda era folosit? оn primii
ani de stabilire a оns?mвn??rilor artificiale, la recoltarea spermei de la
tauri, berbeci ?i arm?sari. Esen?a metodei const? оn folosirea unui burete,
care, dup? o prelucrare respectiv?, se introduce оn vaginul unei femele оn
c?lduri, dup? ce se admite actul montei. Dup? ejaculare buretele se extrage
din vagin ?i se scurge sub o pres? special?. Metoda folosirii buretelui la
recoltarea spermei are urm?toarele neajunsuri:
. buretele, ca corp str?in, poate s? deregleze dinamica ejacul?rii,
determinвnd inhibi?ia reflexelor sexuale ?i, оn cele din urm?,
diminuarea volumului ejaculatului;
. tehnica preg?tirii buretelui este complicat?; pentru aceste scopuri
este necesar? o prelucrare special?;
. оn urma pres?rii buretelui, mul?i spermi se traumeaz?;
. buretele introdus оn vagin absoarbe cantit??i considerabile de mucus
vaginal care influen?eaz? negativ viabilitatea spermilor.
Metoda recolt?rii spermei cu speculumul vaginal
Sperma se aspir? din vaginul femelei dup? actul montei cu ajutorul
speculumului vaginal ?i seringii. Aceast? metod? se aplic? la vaci, oi ?i
iepe; la cabaline colectarea spermei este posibil? numai cвnd canalul
cervical este оnchis.
Metoda vaginal? de recoltare a spermei este simpl?, оns? nu ?i lipsit? de
neajunsuri:
. o parte din sperm? se pierde printre pliurile mucoasei vaginale;
. ejaculatul se amestec? cu mucus vaginal, care reduce calitatea
materialului seminal.
Multe din metodele de recoltare a spermei descrise mai sus, cum sunt
prelevarea cu ajutorul buretelui, cu speculumul vaginal, prin fistul? etc.
au ast?zi mai mult o valoare istoric? ?i se folosesc оn mod excep?ional оn
cazul оn care procedeele curente de recoltare nu dau rezultate.
Оn prezent, la majoritatea speciilor de animale, recoltarea spermei se
realizeaz? cu ajutorul vaginului artificial. Оn afar? de aceast? metod? se
mai folosesc: electroejacularea (la berbec, taur, cвine, p?s?ri); masajul
abdominal (la p?s?ri); masajul ampulelor canalelor deferente ?i al
glandelor seminale (la taur); masturba?ia (la vier ?i cвine).
Particularit??i de recoltare, pe specii
Recoltarea spermei la taur
Pentru recoltarea spermei la taur se pot folosi trei metode:
. vaginul artificial;
. electroejacularea;
. masajul ampulelor canalelor deferente ?i alveziculelor seminale.
Metoda vaginului artificial
Aceast? tehnic? de recoltare permite ob?inerea unui ejaculat concentrat,
nepoluat, cu оnsu?iri asem?n?toare celui natural ?i f?r? a necesita un
personal de calificare оnalt? sau precau?ie deosebit? оn manipularea
taurilor.
Prelevarea spermei se efectueaz? оn sala de recoltare, special amenajat?,
dup? dou? ore de la hr?nire ?i ad?pare. Vaginul pentru recoltarea spermei
la taur este adaptat оn func?ie de m?rimea penisului ?i este individual
pentru fiecare reproduc?tor.
Оn ultimul timp se utilizeaz? dispozitive cu dimensiuni mai reduse, de 30
cm lungime pentru masculii adul?i ?i de 26 cm pentru taurii tineri.
Ejacularea se realizeaz? оn paharul colector de o singur? оntrebuin?are de
form? tronconic?, din polietilen?, protejat termic.
La taurine, declan?area reflexului ejacul?rii depinde оn principal de
asigurarea factorului temperatur?.
Stimularea sexual? a taurilor оnainte de recoltare se realizeaz? prin
plimbarea acestora «оn cerc» оn apropierea s?lii de recoltare, re?inerea
masculilor cвteva momente оnaintea saltului, efectuarea unui sau a dou?
salturi оn gol pentru donatorii mai pu?in preg?ti?i, sau schimbarea
taurilor manechini. Оn absen?a libidoului se indic? palparea transrectal? a
aparatului genital sau prezen?a unei femele оn c?lduri; saltul acesteia pe
mascul reprezint? pentru el un stimul sexual foarte puternic.
Electroejacularea se aplic? la taurii tineri, la care recoltarea se face
cu u?urin??, la masculii cu un libidou sc?zut sau la cei cu impoten?? de
copula?ie, uneori chiar la cei destina?i montei naturale pentru aprecierea
calit??ii spermei.
Metoda utilizeaz? dispozitive anale, cu lungimea de 30-35 cm ?i diametrul
cuprins оntre 6 ?i 9 cm, izolate electric pe toat? lungimea, cu excep?ia
extremit??ii interne, care are trei electrozi, orienta?i longitudinal ?i
pozi?iona?i ventral.
Se mai utilizeaz? un electrod de form? inelar?, care se introduce pe
degetul ar?t?tor, protejat de m?nu?a de cauciuc. Operatorul fixeaz? acest
dispozitiv la baza ampulelor canalelor deferente sau deasupra prostatei.
Оn preg?tirea taurului donator sunt necesare urm?toarele:
. conten?ia ferm? оntr-un travaliu care оmpiedic? alunecarea, c?derea
din timpul aplic?rii curentului electric;
. vidanjarea de fecale a ampulei rectale ?i cur??irea electrozilor,
ambele оn scopul realiz?rii unui bun contact electric al
dispozitivului cu peretele rectului;
. tunderea perilor prepu?iali, perierea ?i sp?larea zonei оnvecinate,
apoi uscarea acesteia;
. ob?inerea unui ejaculat complet, de bun? calitate, este condi?ionat?
de excitarea sexual? a donatorilor sau de masarea transrectal? a
glandelor anexe ale aparatului genital оnainte de recoltare.
Perioadele de stimulare electric? nu trebuie s? dep??easc? 2-3 secunde
atunci cвnd animalul se afl? оn apnee, acestea alterneaz? cu pauze de 1
secund?. Оn mod obi?nuit sunt necesare 4-19 reprize de stimulare pentru
realizarea erec?iei ?i exteriorizarea penisului ?i 18-35 pentru ejaculare
complet?; se folose?te o surs? de curent electric cu frecven?a de 30-40
cicluri ?i o tensiune de 15-20 vol?i. Dup? realizarea erec?iei, m?rirea
tensiunii curentului electric aplicat gr?be?te ejacularea.
Оn timpul electroejacul?rii taurul este agitat, manifest? contrac?ii
tetaniforme ?i cifoze.
Erorile оn aplicarea electroejacul?rii ?i modalitatea de corectare se
refer? la:
— absen?a erec?iei – se modific? pozi?ia dispozitivului anal sau se
оmpinge оnainte flexura sigmoidal? a penisului, ac?ionвnd оnapoia
pungilor testiculare;
— o stimulare prea frecvent? a taurului оn faza incipient? a
electroejacul?rii se soldeaz? cu ob?inerea de lichid seminal;
— aplicarea unor stimuli electrici cu parametrii prea mari va determina
o preerec?ie ?i pierderea ejaculatului оn prepu?iu.
— Izolarea electric? defectuoas? a dispozitivului anal, pozi?ionarea sa
lateral?, pot induce contractura musculaturii membrului posterior
ipsilateral prin excitarea nervului ischiatic. Unii tauri se оnclin?
pe o parte ?i fac extensie pe membrul posterior.
Masajul ampulelor canalelor deferente ?i al veziculelor seminale
Aceast? tehnic? are acelea?i indica?ii ca ?i electroejacularea.
Preg?tirea reproduc?torului este identic? cu cea a electroejacul?rii;
conten?ia taurului, tunderea perilor prepu?iali, toaleta furoului.
Se vidanjeaz? ampula rectal? ?i se trece apoi la identificarea
veziculelor seminale ?i ampulelor canalelor deferente. Masajul se
efectueaz? оn sens cranio-caudal pe o distan?? de aproximativ 30 cm, timp
de 3-5 minute, dup? care, de obicei, se produce ejacularea. Оn timpul
elimin?rii spermei, testiculele sunt u?or retrase spre inelul inghinal, iar
glandul iese par?ial din furou, f?r? ca penisul s? intre оn erec?ie.
Metoda este practic? ?i avantajoas?, nu necesit? condi?ii speciale de
recoltare, dar ea poate fi aplicat? numai de speciali?ti cu cuno?tin?e bune
оn topografia organelor aparatului genital mascul.
Factorii care limiteaz? extinderea ?in de urm?toarele:
. Unii tauri nu r?spund pozitiv la aceast? metod?. Оn cazul cвnd nu se
ob?ine eliminarea spermei оn 8-10 minute, se recomand? s? se renun?e
la masaj ?i opera?iunea s? fie repetat? оn ziua urm?toare;
. Contactul materialului seminal cu mucoasa prepu?ial? poate determina
contaminarea cu microbi a materialului seminal;
. Masajul intrapelvian al diferitelor segmente ale aparatului genital
poate provoca urinarea ?i compromiterea astfel a ejaculatului.
Recoltarea spermei la arm?sar
Recoltarea spermei de la arm?sar impune prezen?a unei femele оn c?lduri
naturale sau provocate prin injectarea a 10-20 mg estradiol, cu 24-48 ore
оnainte de recoltare, deoarece se cunoa?te c? recoltarea spermei prin
metode solitare este imposibil? la aceast? specie.
Prelevarea artificial? a materialului seminal la arm?sar urm?re?te s?
fac? posibil? examinarea calit??ii de reproduc?tori a masculilor afla?i оn
depozite ?i mai rar, оn scopul efectu?rii оns?mвn??rilor artificiale.
Factorii limitativi pentru extinderea metodei sunt:
. aspectul neomogen al ejaculatului care se datoreaz? componentei
spermatice cu vвscozitate оnalt? (secre?ie a veziculelor seminale,
care trebuie оndep?rtat? оnaintea prelucr?rii);
. spermii cabalinelor prezint? o sensibilitate «in vitro» deosebit?,
fapt care afecteaz? posibilitatea conserv?rii spermei pe termen mediu
sau lung;
. recoltarea spermei prezint? un grad ridicat de risc pentru personalul
recoltator;
. poluarea frecvent? a ejaculatului cu secre?iile prepu?iale, care sunt
foarte abundente.
Materialul seminal de la arm?sar se ob?ine prin utilizarea vaginului
artificial sau prin metoda fistulei uretrale (descris? anterior).
Metoda vaginului artificial
Vaginul artificial pentru arm?sar se deosebe?te de cel utilizat la alte
specii prin dimendsiunile mai mari. Tubul vaginal este confec?ionat din
tabl? zincat?, aluminiu sau mase plastice, avвnd lungimea de 55 cm,
diametrul interior la un cap?t de 16 cm, iar la cel?lalt de 13 cm. Corpul
vaginului este prev?zut cu un mвner ce serve?te la manipularea
dispozitivului.
Preg?tirea pentru recoltare const? оn sp?larea ?i dezinfectarea riguroas?
a penisului ?i furoului.
Preg?tirea partenerei pentru recoltare const? оn conten?ionarea acesteia
cu ajutorul platlogelor ?i iava?alei; baza cozii se оnf??oar? cu o band? de
tifon. Arm?sarul este introdus оn sala de recoltare de doi оngrijitori cu
ajutorul a dou? pene de c?p?stru. Tehnicianul ce recolteaz? sperma, se
a?eaz? оn partea dreapt? a iepei ?i ?ine cu mвna dreapt? vaginul artificial
sprijinit de grupa acesteia sub un unghi de 35-40(C. Cвnd arm?sarul face
saltul, operatorul cu mвna stвng? prinde penisul de la baz? ?i оl dirijeaz?
оn lumenul vaginului. Dup? ejaculare vaginul artificial оmpreun? cu penisul
se dirijeaz? cu paharul colector оn jos, pentru ca sperma s? se scurg? pe
pere?ii ei. Оn a?a pozi?ie vaginul artificial se ?ine pвn? se termin?
eliminarea spermei. Eliminarea spermei la arm?sar este оnso?it? de
оncetarea mi?c?rilor de copula?ie ?i a contrac?iei ritmice a mu?chilor
bazei cozii. Ejacularea la arm?sar dureaz? 10-20 secunde, iar volumul
ejaculatului constituie 50-100 ml.
Dup? recoltare sperma se filtreaz? printr-un tifon steril, pentru
оndep?rtarea smegmei ?i masei gelatinoase existente оn ejaculat (secre?ia
veziculelor seminale).
Recoltarea spermei la vier
La vier sperma poate fi recoltat? cu vaginul artificial ?i prin
masturba?i (metoda manual?). Spre deosebire de alte specii, la suine se
realizeaz? u?or recoltarea solitar?, pe manechin.
Recoltarea spermei cu vaginul artificial
Vaginul artificial pentru vier, spre deosebire de vaginul altor specii,
prezint? unele particularit??i, cu toate c? principalele p?r?i componente
sunt acelea?i: tubul vaginal, c?ma?a vaginal?, tubul prelungitor de cele
mai multe ori se folose?te o bucat? de c?ma?? vaginal? din vaginul
artificial pentru tauri. De obicei tubul vaginal, confec?ionat din cauciuc,
are lungimea de 30 cm, diametrul de 8-10 cm. C?ma?a vaginal? are lungimea
de 40-45 cm, iar tubul prelungitor de 20-25 cm. Recipientul colector cu
capacitatea de 500-1000 ml este confec?ionat din sticl? (un borcan
obi?nuit) sau material plastic cu pere?ii dubli, оntre care se toarn? ap?
cald?. Pentru оndep?rtarea frac?iunii gelatinoase din sperm? (secretul
glandelor bulbo-uretrale), la gura recipientului colector se ata?eaz? un
filtru de material plastic sau o bucat? de tifon, care se fixeaz? cu un
inel de cauciuc.
Recoltarea spermei la vier se face pe un manechin de porc, confec?ionat
din scвndur? ?i acoperit cu mu?ama. Оn interiorul manechinului este
prev?zut un dispozitiv special, unde se a?eaz? vaginul preg?tit.
Dispozitivul pentru vaginul artificial se оnc?lze?te cu l?mpi electrice.
Pe pere?ii laterali ai manechinului se monteaz? dou? cuie de lemn pentru
sprijinirea membrelor anterioare ale vierului оn timpul saltului. Pentru
deprinderea vierului s? оndeplineasc? salturi pe manechin la оnceput se
admit cвteva monte cu scroafe aflate оn c?lduri, ulterior scroafa se
оnlocuie?te cu un manechin acoperit cu o piele scoas? de pe o scroaf?
s?n?toas? sacrificat?. Reflexele sexuale se оnt?resc dup? 1-3 salturi pe
manechin, оnso?ite de reflexul ejacul?rii. Unii masculi reproduc?tori
repede manifest? reflexele sexuale pe manechin dac? оn prezen?a lor se
recolteaz? sperm? de la vierii deja deprin?i s? efectueze saltul pe
manechin. Reproduc?torii de asemenea bine manifest? reflexele sexuale pe
manechin, dac? cel din urm? este stropit cu sperm? de vier sau secre?ia din
vaginul unei scroafe оn c?lduri. Manechinul, dup? fiecare recoltare, se
spal? cu ap? cald? ?i s?pun, se ?terge cu un prosop, apoi se dezinfecteaz?
cu o solu?ie de 2% de cloramin? sau 3% de peroxid de hidrogen.
Metoda manual? de recoltare a spermei
Este o metod? simpl? ?i nu necesit? o aparatur? complicat?, permi?вnd
ob?inerea de ejaculate de bun? calitate. Ea se efectueaz? tot pe manechin.
Imediat dup? saltul ?i оmbr??i?area manechinului vierul execut? cвteva
mi?c?ri de оncercare a intromisiunii. Оn acest moment operatorul fixeaz?
extremitatea spiralat? a penisului cu mвna acoperit? cu o m?nu?? din
cauciuc. Fixarea manual? a organului copulator des?vвr?e?te erec?ia,
completa sa exteriorizare fiind facilitat? de trac?ionarea moderat? a
penisului, care este dirijat anterolateral ?i ventral.
Ejacularea la vier оncepe aproape imediat dup? contactul penisului cu
mвna recoltatorului, dureaz? оn medie 4-6 minute, timp оn care vierul
donator este lini?tit ?i оmbr??i?eaz? cu putere manechinul.
Ejaculatul va fi recoltat оntr-un pahar colector la 38-40(C, avвndu-se
grij? ca paharul s? fie acoperit cu un tifon, care re?ine partea
gelatinoas? (secre?ia bulbo-uretral?). De asemenea, primele frac?iuni ale
ejaculatului (frac?iunea prespermatic?, lipsit? de spermi ?i cu con?inut
ridicat de microorganisme) se vor оnl?tura colectвnd numai, odat? cu
apari?ia primelor jeturi «l?ptoase», sperma bogat? оn spermi.
Recoltarea spermei de la berbec
Recoltarea spermei de la berbec, оn mod obi?nuit, se execut? cu ajutorul
vaginului artificial ?i numai оn cazuri excep?ionale, mai ales оn scop
experimental, se realizeaz? prin electrocutare.
Recoltarea spermei cu vaginul artificial
Vaginul artificial pentru prelevarea spermei la berbeci are lungimea de
20 cm ?i diametrul de 5 cm. Pentru provocarea ejacul?rii este necesar?
asigurarea unei temperaturi de 41-44(C ?i a unei presiuni de 40-60 mm
coloan? de mercur; din punct de vedere concep?ional acest dispozitiv este
identic cu cel utilizat la taurine.
Recoltarea spermei la berbec se face оn camera de recoltare amenajat?,
unde este adus? o oaie оn c?lduri sau un castrat, care trebuie conten?ionat
оntr-un travaliu. Tehnicianul se a?eaz? оn partea dreapt? a berbecului,
stвnd pe genunchiul drept, iar cu mвna dreapt? ?ine vaginul artificial
apropiat de crupa animalului, sub un unghi de 35(. Оn acest timp mвna
stвng? o ?ine pe furoul berbecului. Cвnd masculul face saltul pe femel?
(castrat), operatorul dirijeaz? penisul spre lumenul vaginului artificial.
La pu?in timp dup? ce penisul a fost introdus, berbecul efectueaz? brusc
mi?c?rile caracteristice reflexului de ejaculare. Masa spermatic? este
proiectat? оn paharul colector. Odat? cu coborвrea masculului de pe femel?,
vaginul artificial se scoate de pe penis, se dirijeaz? cu paharul colector
оn jos ?i se ?ine оn pozi?ie vertical? pentru ca sperma r?mas? pe pere?ii
camerei s? se scurg? оn paharul colector. Dup? aceasta paharul colector se
scoate ?i se transmite оn laborator.
Recoltarea spermei prin electroejaculare
La berbeci, electroejacularea prezint? unele deosebiri fa?? de tehnica
descris? la taurine. Berbecii se fixeaz? оn decubit lateral drept, de
obicei pe o scar?, ce se a?eaz? pe sol sau masa de lucru. Se face toaleta
regiunii furoului cu o solu?ie de bicarbonat de sodiu, se extrage penisul
din furou, ac?ionвnd asupra flexiunii sigmoidale, se fixeaz? cu o me??
steril?, ce se trece pe la baza glandului, astfel ca apendicele vermiform
s? fie introdus оn recipientul colector.
Dispozitivul bipolar anal, cu lungimea de 30 cm ?i diametrul de 2 cm se
inser? оn rect pвn? оn dreptul regiunii lombare, circa 15 cm (se stabile?te
contactul electric, dвndu-se excita?ii electrice оn serii de cвte 5 secunde
la intervale de 10 secunde. Sperma este ejaculat? dup? 3-5 reprize,
deoarece actul se produce f?r? erec?ie. Berbecii reac?ioneaz? mai promt la
electroejaculare.
Dispozitivul se conecteaz? la o surs? de curent electric continuu cu
valori ale tensiunii de 2,5 ?i 8 vol?i.
Examinarea ?i aprecierea spermei
Pentru aprecierea fertilit??ii unui reproduc?tor, controlul calit??ii
materialului seminal constituie un factor esen?ial. Fecunditatea unui
mascul este оn func?ie de cantitatea ?i calitatea spermei. No?iunea de
calitate a spermei se refer? la оnsu?irile macro- ?i microscopice ale
ejaculatului, corelate cu fertilitatea spermilor.
Importan?a controlului ?i evalu?rii ejaculatelor rezult? din:
. necesitatea cunoa?terii calit??ii ejaculatelor оnainte de a se proceda
la diluare, оn vederea excluderii celor necorespunz?toare;
. necesitatea stabilirii gradului de dilu?ie optim, al fiec?rui ejaculat
оn parte;
. necesitatea verific?rii calit??ii spermei diluate atвt la diferite
etape de prelucrare, cвt ?i оn urma conserv?rii;
. necesitatea aprecierii calit??ii de reproduc?tori la masculii folosi?i
la monta natural?.
Pentru evaluarea cantit??ii ?i calit??ii spermei (ejaculatelor) se
folosesc metodele de laborator, care pot fi:
. macroscopice;
. microscopice;
. biochimice;
. bacteriologice.
Aprecierea definitiv? a fecundit??ii unui mascul reproduc?tor se va face
оn urma ob?inerii rezultatului probei biologice, coroborat? cu capacitatea
productiv? a descenden?ilor (testul dup? descendent?).
Controlul spermei prin metode de laborator
Indiferent de scopul оn care s-a realizat, dup? prelevare sperma este
examinat? pentru evaluarea оnsu?irilor macroscopice ?i microscopice. Acest
examen se efectueaz? imediat dup? recoltare, prin asigurarea tuturor
cerin?elor pentru a men?ine sperma «in vitro» ?i a nu deteriora calitatea
acesteia.
Оn acest scop:
. se va utiliza un echipament curat, f?r? urme de substan?e chimice
(alcool, antiseptice de orice fel), agent lubrifiant, lichid
prepu?ial, ap? sau urin?;
. sticl?ria de laborator trebuie s? fie confec?ionat? din sticl? neutr?,
curat?, sterilizat? ?i оnc?lzit? pвn? la temperatura fiziologic? (37-
38(C);
. ejaculatul nu se va expune la lumina solar? direct? ?i se va evita
varia?ia de temperatur? a ejaculatului care determin? ?ocarea termic?
a spermilor.
Examenul macroscopic
Prin examen macroscopic se apreciaz? volumul ejaculatului, culoarea
spermei, mirosul, densitatea ?i prezen?a valurilor spermatice.
Volumul ejaculatului
Volumul ejaculatului difer? оn func?ie de specie, iar оn cadrul speciei
de la o ras? la alta ?i chiar la acela?i reproduc?tor, de la un ejaculat la
altul. Deterinarea volumului ejaculatului se poate stabili оn paharul
colector sau оn cilindrii grada?i.
Оn condi?ii optime de recoltare, volumul ejaculatului se men?ine оn
limite constante. Utilizarea unor metode de stimulare sexual?, cum ar fi
prezen?a unei femele оn c?lduri, masarea transrectal? a anexelor aparatului
genital al masculilor ?i altele, pot m?ri volumul ejaculatului ?i num?rul
de spermi din sperm?. La masculii tineri volumul ejaculatului este mai
redus, оn compara?ie cu cel al masculilor adul?i.
Din contra, aplicarea unor tehnici de recoltare neadecvate, o frecven??
ridicat? a recolt?rilor, starea de boal?, inflama?ia unor anexe ale
aparatului genital, precum ?i al?i factori, cum ar fi alimenta?ia,
оntre?inerea ?i exploatarea nera?ional? pot provoca reducerea volumului
materialului seminal (oligospermatismul) sau chiar sistarea complet? a
ejacul?rii (aspermatismul).
De?i оn practica оns?mвn??rilor artificiale s-au stabilit valori minime
ale principalelor оnsu?iri ale spermei, mai jos de care ejaculatele nu se
prelucreaz?, fecunditatea masculilor nu este afectat? de sc?derea volumului
spermei, renun?area la prelucrarea lor este motivat? din punct de vedere
economic.
Culoarea spermei
Culoarea spermei difer? pu?in de la o specie la alta, dar se afl? оn
corela?ie strвns? cu concentra?ia de spermi: la taur ?i berbec este alb?
sau asb-crem?; la vier este alb?-l?ptoas?, cu reflexe alb?strui; la arm?sar
este albicioas?, u?or cenu?ie ?i opac?; la cвne sperma are un aspect apos
?i u?or tulbure, fiind semitransparent?.
Abaterile de la aspectul ?i culoarea considerate normale se datoreaz?:
— culoarea maronie apare оn orhite ?i se datoreaz? pigmen?ilor sanguini;
— culoarea roz-ro?ietic? a spermei eviden?iaz? prezen?a оn ejaculat a
sвngelui care extravazeaz? din tractusul genital, uretr? sau penis;
— culoarea g?lbuie denot? c? sperma este amestecat? cu urin?;
— flocoanele de puroi modific? culoarea spermei conferindu-i
ejaculatului un aspect neomogen; ele provin din ampulele canalelor
deferente sau glandele anexe ale aparatului genital;
— infec?iile cu Pseudomonas spiralis modific? оn galben-verzui culoarea
spermei.
Оn toate aceste cazuri sperma nu poate fi folosit?.
Mirosul spermei
Este specific ?i se aseam?n? cu cel al mucilagiului de amidon. Оn cazul
cвnd sperma prezint? alte mirosuri care nu corespund cu cel men?ionat,
acest lucru indic? prezen?a unor procese inflamatoare la nivelul c?ilor
genitale ?i, оn acest caz, se modific? ?i culoarea.
Aprecierea valorilor spermatice
La unele specii prin examen macroscopic, оn func?ie de densitatea ?i
mobilitatea spermilor se poate constata prezen?a valurilor, de diferite
intensit??i, provocate de mi?c?rile game?ilor. Acest lucru este vizibil оn
sperma deas?, proasp?t recoltat?, la rumeg?toare, care prezint? particule
fine оn continu? mi?care (mai ales la berbec), asem?n?toare cu ni?te
valuri, care se agit? оn paharul colector sau оntr-o lam? exavat?. Sperma
mijlocie ?i rar? nu prezint? valuri spermatice.
Examenul microscopic al spermei
Acest examen furnizeaz? date mai sigure despre calitatea ejaculatului ?i
permite s? se aprecieze densitatea ?i concentra?ia spermei, mobilitatea
spermilor, procentul de spermi viabili, teratologici sau imaturi etc.
Aprecierea densit??ii spermei
Densitatea spermilor оn sperm? difer? de la o specie la alta, iar оn
cadrul speciei se constat? varia?ii оntre reproduc?tori ?i chiar la acela?i
reproduc?tor оntre dou? ejaculate. Stabilirea densit??ii spermei const? оn
aprecierea la microscop a distan?ei dintre doi spermi. Cu o pipet? steril?
se ia o pic?tur? de sperm? ?i se pune pe o lam? degrest? оnc?lzit? sau pe o
pl?cu?? оnc?lzitoare. Lama se acoper? cu o lamel?, avвnd grij? s? nu se
formeze оntre ele bule de aer. Astfel preg?tite, se examineaz? cel pu?in ѕ
cвmpuri microscopice. Оn func?ie de distan?ele dintre doi game?i, se
deosebesc mai multe categorii de sperm?:
Sperma dens? se noteaz? cu «D», cвmpul microscopic este plin cu spermi,
distan?a dintre game?i este mai mic? decвt lungimea capului unui sperm. Se
constat? o concentra?ie de peste 1 miliard de spermi la un mililitru.
Sperma mijlocie (M), are o concentra?ie de 0,5-1 miliard de spermi pe ml,
iar distan?a dintre doi spermi este egal? cu lungimea capului unui gamet.
Sperma rarefiat? (R) corespunde unei concentra?ii mai mici de sub 0,5
miliarde spermi/ml; distan?a dintre doi spermi este mai mare decвt lungimea
capului, ajungвnd pвn? la lungimea unui gamet.
Sperma foarte rar? (oligospermie) (O) prezint? doar cв?iva spermi оn
cвmpul microscopic.
Azoospermie (A) denot? lipsa spermilor din sperm?.
Оn mod normal, la taur, berbec ?i ?ap se оntвlne?te sperm? dens? ?i
mijlocie, iar la vier ?i arm?sar – sperm? rar?. La vier se poate оntвlni
sperm? mijlocie cвnd recoltarea spermei se оntrerupe оnainte de frac?iunea
postspermatic?. La p?s?ri sperma este deas?.
Determinarea concentra?iei spermei.
Concentra?ia spermilor pe unitatea de m?sur?, de obicei miliarde pe
milimetru, are mare importan?? оn procesul de prelucrare a materialului
seminal. De num?rul de spermi din ejaculat ?i de mobilitatea lor depinde
gradul de dilu?ie a spermei.
Aprecierea concentra?iei spermilor dintr-un ejaculat se poate realiza
prin metoda hemocitocolorimetric?, fotocolorimetric?, electronic? etc.
Metoda hemocitometric?
Se bazeaz? pe principiul similar cu cel de apreciere a elementelor
figurate din sвnge, folosindu-se camerele de num?rat de tip Goreaev, Thoma,
Burker etc. ?i pipetele Potain.
Оn pipeta Potain se aspir? sperm? pвn? la diviziunea de 0,5 ?i se
completeaz? cu o solu?ie de clorur? de sodiu 3%, pвn? la diviziunea 101
(pentru sperma de berbec ?i taur) sau 11 (pentru sperma de vier ?i
arm?sar). Pipeta se men?ine оn pozi?ie vertical? pentru a se evita formarea
bulelor de aer. Оn continuare se prind capetele pipetei оntre pulpa
degetului mare ?i a celui mijlociu ?i se agit? bine con?inutul acesteia,
pentru a se face omogenizarea lui cu ajutorul m?rgelelor (albe sau ro?ii)
care se g?sesc оn ampula pipetei. Se elimin? 2-3 pic?turi de sperm? diluat?
?i apoi se depune o pic?tur? pe re?eaua camerei de num?rat Goreaev pe care,
оn prealabil, s-a a?ezat o lamel?.
Se procedeaz? оn continuare la num?rarea spermilor din 5 p?trate mari
(respectiv 80 de p?tr??ele), luate оn diagonala re?elei.
Concentra?ia de spermi оn sperm?/mm3 se calculeaz? dup? formula:
[pic], оn care:
N – num?rul de spermi num?ra?i оn 5 p?trate;
I – оn?l?imea sau adвncimea camerei (1/10mm);
S – suprafa?a unui p?tr??el (1/400 mm2);
D – gradul de dilu?ie a spermei (1/200 pentru sperma de taur ?i berbec ?i
1/20 pentru sperma de vier ?i arm?sar);
n – num?rul p?tr??elelor оn care s-au num?rat spermii (80).
Оn cazul spermei de taur ?i berbec, cu gradul de dilu?ie de 1/200,
оnlocuind formula se ob?ine: [pic] sau [pic], sau formula simplificat?
este: C=Nx10000 ?i pentru a afla num?rul de spermi оntr-un mililitru de
sperm?, rezultatul se оnmul?e?te cu 1000.
Оn cazul spermei de vier ?i arm?sar, cu gradul de dilu?ie de 1/20,
formula simplificat? pentru aprecierea concentra?iei game?ilor este:
C=Nx1000, iar pentru exprimarea concentra?iei оn spermi/ml rezultatul de
asemenea ob?inut se mai оnmul?e?te cu 1000.
Metoda fotocolorimetric?
Este o metod? rapid? de num?rare care se bazeaz? pe diferitele grade de
opacitate pe care le are sperma pus? оn fa?a unui fascicul de lumin? ce
trece prin dreptul unei celule fotoelectrice.
Оn practic? se folosesc fie fotocolorimetre ce indic? direct num?rul de
spermi оn miliarde, fie fotocolorimetre ce trebuie оn prealabil etalonate
prin m?sur?tori repetate executate prin metoda hemocitometric?.
Metoda electronic?
Principiul metodei se bazeaz? pe modificarea de c?tre spermi a cвmpului
electronic creat de 2 electrozi din platin?, plasa?i оntr-un capilar de
pasaj al spermei. Exist? diferite tipuri de aparate electronice cel mai
utilizat fiind tipul Coulter.
Aprecierea mobilit??ii spermilor
Mobilitatea spermilor se apreciaz? оn func?ie de mi?c?rile spermilor,
care se pot urm?ri cu u?urin?? оn cвmpul microscopic. Оn func?ie de
aspectul mi?c?rilor, оntr-o pic?tur? de sperm? aplicat? pe o lam? ?i
acoperit? cu o lamel?, la temperatura fiziologic?, putem оntвlni mai multe
categorii de spermi ?i anume:
— spermi cu mi?care de оnaintare sau rectilinie;
— spermi cu mi?c?ri circulare sau «оn manej»;
— spermi cu mi?c?ri vibratorii sau ondulatorii;
— spermi f?r? mi?c?ri (mor?i).
Posed? fecunditate numai spermii care au mi?c?ri de retropulsie
(pendulare), «оn manej» ?i cei imobili.
Оn cazul cвnd to?i spermii din cвmpul microscopic sunt imobili (mor?i),
sperma respectiv? se noteaz? cu «N» (necrospermie).
Deoarece o mare varietate de factori fizico-chimici ?i biologici
afecteaz? mobilitatea spermilor, examinarea spermei trebuie efectuat?
imediat dup? recoltare, evitвndu-se varia?iile de temperatur? (?ocul
termic), poluarea cu ap?, urin?, alte substan?e chimice, lubrefian?i etc.
La speciile cu sperm? foarte deas? (berbecul), pentru facilitarea
examin?rii microscopice a spermei este indicat? diluarea materialului
seminal cu o solu?ie citrat? sau cu clorur? de sodiu, sol. 1%.
Pentru aprecierea mobilit??ii spermilor, la noi оn republic? se folose?te
sistemul notelor de la 10 la 1.
Conform acestui sistem, aprecierea activit??ii sau mobilit??ii spermilor
se face astfel:
10 puncte – cвnd to?i spermii au mi?care rectilinie;
9 puncte – cвnd 90% au mi?care de оnaintare;
8 puncte – cвnd 80% au mi?care de оnaintare;
…2 puncte – cвnd 20% au mi?care de оnaintare.
Оn mod obi?nuit, se admit pentru prelucrare ejaculatele notate cu cel
pu?in 8 puncte la taur ?i berbec ?i 6-7 puncte la vier ?i arm?sar, (60-80%
spermi cu mi?c?ri active de оnaintare).
Spermii care prezint? altfel de mi?c?ri (circulatorii, ondulatorii,
retrograde оmpreun? cu cei cu mi?c?ri de оnaintare foarte lente sau agonice
primesc aceea?i apreciere ca ?i spermii mor?i.
Examenul morfologic al spermilor
Оn sperma reproduc?torilor domestici se оntвlnesc frecvent, оn propor?ii
variabile, spermi cu diferite anomalii (teratologici), precum ?i spermi
imaturi, care pot influen?a negativ fecunditatea, cвnd procentul acestora
dep??e?te anumite limite. Pentru acest motiv, examenul spermei trebuie
completat ?i cu determinarea raportului de spermi teratologici ?i imaturi.
Anomaliile morfologice ale game?ilor se pot оncadra оn:
— anomalii primare, determinate de tulburarea spermiogenezei, avвnd o
localizare оn tubii seminiferi, pвn? la ajungerea оn epididim ?i
constau оn alterarea morfologic? ?i structural? a capului spermului;
— anomalii secundare, care se produc оn epididim datorit? stagn?rii
prelugite la acest nivel, sau sunt efecte ale ac?iunii unor factori
termici (?ocul termic), chimici sau mecanici din timpul ejacul?rii ?i
manipul?rii spermei. Anomaliile secundare vizeaz? alterarea piesei
intermediare sau a cozii game?ilor.
Anomaliile capului pot fi de form? ?i m?rime ?i se refer? la micro- ?i
macrocefalie, spermi cu capul dublu sau multiplu, cap alungit ?i оngust, оn
form? de par?, neregulat ?i mic – sferic. Alte anomalii ale capului
spermului constau оn cap deta?at (liber) ?i invaginarea оnveli?ului
nuclear.
Anomaliile acrozomului se refer? la: acrozom aplatizat, incomplet, curbat
sau deta?at.
Piesele intermediare anormale pot fi: оngro?ate, r?sucite, cu noduri
duble, gвt filiform ?i cu pic?tura protoplasmatic? proximal? sau distal?.
Оn procesul matur?rii epididimare a spermilor pic?turile protoplasmatice
migreaz? de la gвt spre extremitatea distal? a piesei intermediare ?i
dispare de regul? оnaintea ejacul?rii; aceast? migrare a pic?turii
protoplasmatice se realizeaz? оn capul epididimului. Оntr-un ejaculat
normal, procentul spermilor cu pic?tura protoplasmatic? (imaturi) nu
trebuie s? dep??easc? 2-3% la berbec ?i taur ?i 10% la vier ?i arm?sar.
Dep??irea acestui procent denot? epiuizarea sexual? a masculilor.
Afec?iunile epididimului altereaz? conforma?ia normal? a piesei
intermediare, fapt care reduce mobilitatea spermilor ?i se asociaz? cu
infecunditatea.
Examenul morfologic al spermilor poate depista unele forme de anomalii
ale cozii: cozi duble sau r?sucite, scurte sau absente, pic?turi
protoplasmatice localizate proximal sau distal.
Dup? datele din literatura de specialitate, procentul maxim de spermi
anormali (teratologici) admi?i оn sperma de taur este de 18%, inclusiv 3-4%
cu anomalii ale capului, 4-10% — la piesa intermediar? ?i 0,5-2% — la coada
spermului.
Berbecii cu o fecunditate normal? nu dep??esc 14% inciden?? a spermilor
anormali; vierii ?i arm?sarii au оn medie 20% de spermi teratologici.
Determinarea spermilor anormali se face prin utilizarea diferitor metode
de colorare, care permit atвt aprecierea de ansamblu a game?ilor, cвt ?i
anumitelor aspecte legate de structura lor. Determinarea spermilor cu
anomalii primare sau secundare sau a celor imaturi, se poate face prin
efectuarea unor frotiuri din sperm?, care apoi se coloreaz? cu: Giemsa
rapid, fuxin? Pfeiffer, solu?ie albastru de metilen 1%, eozin? 5%,
hematoxilin? etc.
Din sperma proasp?t recoltat? se prepar? mai multe frotiuri, care se
fixeaz? prin uscare la aer sau оn alcool 96(, timp de 2 minute. Dup? fixare
se procedeaz? la colorarea cu o solu?ie din cele men?ionate timp de 3-5
minute. Frotiurile colorate se spal? sub un jet mic de ap?, se usuc? ?i
apoi se examineaz? la microscop cu putere de m?rire de 200-400 ori. Оn
timpul examenului microscopic se noteaz? separat num?rul de spermi normali
?i al celor cu anomalii, pвn? se examineaz? cca 500 spermi. Pe baza
num?rului de spermi examina?i se calculeaz? propor?ia dintre cei anormali
?i normali.
Determinarea propor?iei de spermi vii ?i mor?i
Se poate realiza printr-o colora?ie intravital?, compus? din 3 gr citrat
de sodiu, 100 ml ap? distilat?, 1 gr eozin? ?i 5 gr negrozin?. Membrana
celular? a spermilor mor?i devine permeabil? la eozin?, astfel c? ace?tia
se coloreaz? оn ro?u, оn compara?ie cu spermii vii, care r?mвn necolora?i.
Calculul acestei propor?ii rezult? din num?rarea a 100-500 celule
spermatice ?i exprimarea procentual? a game?ilor vii ?i mor?i dintr-un
ejaculat.
Teste biochimice pentru aprecierea calit??ii spermei
Оn practica оns?mвn??rilor artificiale, testele biochimice sunt pu?in
folosite, totu?i cu valoare de diagnostic sunt: testele de rezisten??
termic?, rezisten?a la solu?ii hipertonice ?i testul reducerii albastrului
de metilen.
Proba biologic?
Rolul hot?rвtor оn analiza spermei оl are aprecierea fecundit??ii
spermilor, realizat? prin proba biologic?. Concep?ia (fecunditatea) depinde
de gradul de оnrudire al femelei cu masculul, de starea s?n?t??ii
reproduc?torilor (femelei ?i masculului), condi?iile de alimenta?ie ?i
оntre?inere etc. De aceea, pentru aprecierea fecundit??ii unui reproduc?tor
se alege un grup de femele tinere, nulipare, cu stare de s?n?tate perfect?,
care se monteaz? sau se оns?mвn?eaz? artificial cu sperma masculului
respectiv. Dup? num?rul femelelor devenite gestante se fac concluzii asupra
capacit??ii de fecundare a reproduc?torului. Astfel, se consider? normal?
sperma unui reproduc?tor care realizeaz? instalarea gesta?iei, dup? prima
оns?mвn?are, la 70-75% din femele.
Diluarea spermei
Diluarea ?i conservarea materialului seminal sunt opera?ii prin care se
asigur? men?inerea viabilit??ii ?i puterii fecundative a spermilor un timp
variabil оn afara c?ilor genitale.
Practicarea оns?mвn??rilor artificiale arat? c? оntr-un diluant bine
preg?tit ?i ales spermii о?i p?streaz? viabilitatea ?i celelalte оnsu?iri
biologice un timp mai mult mai оndelungat decвt оn mediul natural. Aceasta
se explic? prin urm?toarele.
Оn primul rвnd, plasma seminal?, constituit? din secre?iile anexelor
testiculare ?i ale glandelor anexe ale aparatului genital nu serve?te ca
mediu ideal pentru p?strarea spermilor оn afara organismului. Secre?ia slab
alcalin? a prostatei stimuleaz? mobilitatea spermiilor, care pвn? la acest
moment se aflau оn canalul epididimar, оn stare de anabioz?. Acest fenomen
este important pentru a asigura оnaintarea spermilor prin c?ile genitale
femele ?i fecundarea normal? a ovulelor. Оns?, activarea mobilit??ii ?i
men?inerea viabilit??ii spermilor de c?tre produsul de secre?ie al
glandelor anexe este оnso?it? de distrugerea tegumentului lipoproteic al
spermilor sub ac?iunea ionilor de Na+ ?i K-, care se con?in оn plasma
seminal?. Ionii de Na+ ?i alte metale neutralizeaz? оnc?rc?tura electric?
negativ? a spermilor ?i provoac? aglutinarea lor.
Alt? cauz? care duce la peirea spermilor оn afara organismului este
diminuarea resurselor energetice pentru metabolismul celulelor spermatice
?i, оn primul rвnd, al zaharurilor. Glucoza este considerat? surs?
principal? de energie a spermilor atвt оn mediu aerob, cвt ?i оn cel aerob.
La sperma cu o concentra?ie ridicat? ?i bogat? оn fructoz? (taur, berbec)
se constat? diminuarea оntr-un timp foarte scurt a pH-ului rezultat din
acumularea acidului lactic, deci din fructoliz?. Ritmul cre?terii
acidit??ii dup? ejaculare are o semnifica?ie important?; acidul lactic
ac?ioneaz? negativ asupra spermilor, iar concentra?iile mari оi omoar?.
Sc?derea sau absen?a sarcinii electrice, care are loc mai ales оn urma
acidifierii mediului, este urmat?, de asemenea, de aglutinarea spermilor.
Unul din factorii importan?i ai mediului care ac?ioneaz? asupra spermilor
este temperatura. La coborвre brusc?, mai ales sub +18(C spermii sunt
supu?i ?ocului termic ?i mor.
Prin urmare, cauzele concrete care duc la peirea spermilor оn afara
c?ilor genitale sunt:
. subnutri?ia spermilor ca urmare a epuiz?rii rezervelor energetice din
game?i ?i plasma seminal?;
. intoxica?ia spermilor cu produsele metabolice;
. deteriorarea tegumentului lipoproteic, exfolierea membranei celulei
spermatice ?i pierderea sarcinii electrice negative datorit?
acumul?rii оn plasma seminal? a acidului lactic;
. ac?iunea negativ? asupra spermilor a bacteriotoxinelor ?i
bacteriolizinelor;
. varia?iile de temperatur? care provoac? ?ocul termic.
De aceea, pentru prelungirea viabilit??ii spermilor оn afara organismului
se impune:
. reducerea activit??ii cinetice a celulelor spermatice;
. asigurarea game?ilor cu substan?e nutritive;
. protejarea spermilor de distrugerea tegumentului lipoproteic ?i al
membranei celulei spermatice;
. diminuarea intoxica?iei spermilor prin diluarea plasmei seminale.
Toate aceste condi?ii le asigur? mediile de dilu?ie care con?in
ingridien?i cu propriet??i protectoare, nutritive, neutralizante etc.
Оn afar? de asigurarea mediilor favorabile pentru prelungirea
viabilit??ii spermilor «in vitro», diluarea spermei urm?re?te ?i alte
obiective, printre care: cre?terea volumului total al ejaculatului ?i
posibilitatea de a оns?mвn?a un num?r cвt mai mare de femele dintr-un
ejaculat.
Principiul ?tiin?ific care st? la baza dilu?rii spermei este acela c? din
num?rul total de spermi depu?i de un mascul оn c?ile genitale feminine prin
mont?, numai un procent mic de spermi (la taur circa 5%) particip? la
fecundarea ovulului, iar restul mor. Оn practic? s-a demonstrat c? pentru a
ob?ine o rat? normal? de fecundare la vac? spre exemplu, pentru оns?mвn?are
sunt necesare оntr-o doz? de sperm? diluat?, 12-25 milioane de spermi vii,
оns? conform cercet?rilor mai recente, numai 10 mln ?i chiar 5 milioane de
game?i. Rezult? c? la stabilirea gradului de dilu?ie a materialului seminal
trebuie s? se rezerveze, pentru o doz? de inoculare, un minim de 10-12
milioane de spermi cu mi?c?ri active de оnaintare.
Se admit pentru diluare ?i conservare numai ejaculatele care se
оncadreaz? оn anumi?i parametri, оn func?ie de specie, a?a cum rezult? din
tabelul urm?tor.
Valorile medii ?i minimale ale principalelor оnsu?iri ale spermei admise
pentru diluare
|Specia |Volumul |Concentra?ia |Mobilitatea |Procentul |
| |ejaculatului (ml)|spermei (miliarde|spermilor |maxim de |
| | |spermi/ml) |(puncte) |spermi |
| | | | |anormali |
| |Media|Minim |Media|Minim |Media|Minim | |
| | |admisibil | |admisibil | |admisibil | |
|Taur |4,0 |3,0 |1,2 |0,6 |9 |8 |18 |
|Berbec |1,0 |0,6 |3,0 |2,0 |9 |8 |14 |
|Arm?sar|75,0 |40,0 |0,12 |0,05 |6-7 |5 |20 |
|Vier |250,0|150,0 |0,15 |0,1 |7-8 |7 |20 |
Condi?iile pe care trebuie s? le оndeplineasc? un diluant pentru
conservarea spermei
Men?inerea fecundit??ii unei sperme un timp mai оndelungat dup? recoltare
este оn func?ie de calitatea diluantului ?i metoda de conservare.
Оn procesul de prelucrare a materialului seminal se utilizeaz? solu?ii
diluante, care trebuie s? оntruneasc? urm?toarele propriet??i:
. s? fie izoterme – temperatura solu?iei diluante, a sticl?riei diverse
cu care sperma intr? оn contact оn timpul procesului trebuie s? aib?
valori apropiate, evitвndu-se astfel deteriorarea mobilit??ii prin ?oc
termic;
. s? fie izoterme cu sperma – presiunea osmotic? adecvat? a diluantului
se regleaz? prin echilibrarea cantitativ? a ingredien?ilor; citratul
de sodiu realizeaz? un mediu izotonic cu sperma;
. s? aib? un pH apropiat de cel al plasmei seminale (6,2-6,8 pentru
sperma de taur ?i berbec ?i 7,0-7,2 pentru cea de vier ?i arm?sar);
. s? con?in? substan?e nutritive pentru spermi; adaosul de glucoz?,
fructoz? sau alte hexoze la diluant reprezint? substratul energetic
pentru metabolismul anaerob al celulelor spermatice; al?turi de alte
ingrediente, acestea permit prelungirea semnificativ? a duratei de
via?? a spermilor. Fosfolipidele din lapte, lecitina ?i lipoproteinele
din g?lbenu?ul de ou reprezint? componentele nutritive ?i
spermioprotectoare.
Tot оn g?lbenu?ul de ou se remarc? prezen?a triptofanului, tirozinei ?i
fenilalaninei, care au rol important оn procesele de dezaminare oxidativ?
din sperm?, iar colesterolul ?i carotenul stimuleaz? activitatea succinic?,
malic? ?i gliceroaldehid-3-fosfat-dehidrogenazic? оn spermi. Al?i compu?i
din g?lbenu? ac?ioneaz? ca protectori ai enzimelor sulfhidrilice, servind
оn cadrul proceselor oxidative ?i ca factori antiaglutinan?i оn sperm?;
. s? con?in? substan?e crioprotectoare – crioprotec?ia este asigurat? de
glicerin?, g?lbenu?ul de ou, lapte sau dimetilsulfoxid, substan?e care
оmpiedic? cristalizarea apei de constitu?ie ?i pe aceast? cale,
deteriorarea ireversibil? a membranei celulare a spermilor оn timpul
congel?rii.
. s? posede o ac?iune bacteriostatic? ?i chiar bactericid? – adaosul de
antibiotice sau sulfamide оn concentra?ii bacteriostatice оmpiedic?
multiplicarea microorganismelor din sperm?, proces care determin?
elaborarea unor endo- ?i exotoxine bacteriene, ambele extrem de toxice
pentru celulele spermatice.
Apa din componen?a diluantului trebuie s? fie distilat? sau deionizat?,
deoarece ionii metalelor au un efect toxic asupra spermilor, оn caz contrar
se utilizeaz? substan?e chelatoare, care complexeaz? ace?ti ioni.
Clasificarea diluan?ilor pentru sperm?
Clasificarea diluan?ilor se face dup? urm?toarele criterii: compozi?ie,
scopul ?i specia la care se utilizeaz?.
Dup? scopul оn care sunt folosi?i diluan?ii pot fi clasifica?i оn felul
urm?tor:
. diluan?i pentru conservarea spermei la temperatura camerei;
. diluan?i pentru conservarea spermei prin refrigerare;
. diluan?i pentru conservarea spermei prin congelare.
Оn func?ie de compozi?ie diluan?ii se оmpart оn urm?toarele grupe:
1 – diluan?i salini (cristaloizi). Se bazeaz? pe folosirea substan?elor
chimice (citra?i, fosfa?i, tarta?i, sulfa?i etc.) la care se adaug?
g?lbenu? de ou pentru protejarea spermilor de ?ocul termic ?i glucide
(glucoz?, fructoz?, lactoz? etc.). La ora actual? diluan?ii salini sunt cei
mai utiliza?i pe plan mondial, оncвt ei prezint? 70% din num?rul total,
folosi?i la conservarea spermei. Exemplific?m cв?iva diluan?i salini:
Diluan?i cu g?lbenu? de ou
Ap? distilat? 100 ml
Citrat de sodiu + 2H2O 2,9 grame
G?lbenu? de ou 20%
Se prepar? solu?ie salin? din 29 grame citrat de sodiu ?i 1 litru de ap?
bidistilat?, apoi se sterilizeaz? prin fierbere sau autoclavare. Оn ziua
dilu?rii spermei se adaug? 20% g?lbenu? de ou proasp?t. La оntregul diluant
apoi se adaug? antibiotice: 1000 UI penicilin? ?i 500-1000 gama
dehidrostreptomicin?. Se pot folosi concentra?ii diferite de citrat de
sodiu: 3,2-3,6% оn loc de 2,9 gr%.
G?lbenu? de ou citratat ?i glucoz?
Citrat de sodiu (Na3C6H5O7) cristalizat cu 2 H2O 1,15 gr
Glucoz? anhidr? 3,00 gr
Ap? distilat? 100,0 ml
G?lbenu? de ou 20,0 ml
G?lbenu? de ou citratat ?i fosfatat
Fosfat acid de potasiu (PO4H2K) 0,2 gr
Fosfat acid de sodiu (PO4HNa) cristalizat
cu 2 molecule de H2O 2,0 gr
Ap? distilat? ad. 100 ml
Dup? r?cire se adaug? g?lbenu? de ou 20-25%
G?lbenu? de ou citratat cu glicerin?
Оn diluantul cu g?lbenu? de ou citratat se adaug? 2-10% glicerin? pur?.
Dup? 3 zile de conservare, acest diluant prezint? o fecunda?ie mai bun?
decвt a diluantului g?lbenu? de ou citratat neglicerinat.
Diluantul TRIS cu g?lbenu? de ou glicerinat, fructoz? ?i acid citric
Tris hidroximetil-aminometan 6,056 gr
Acid citric 3,0 gr
Fructoz? 2,5 gr
Ap? distilat? 166,320 gr
Dup? prepararea solu?iei se оnc?lze?te la 90(C, apoi se r?ce?te ?i se
оmparte оn dou? jum?t??i egale. Оnainte de folosirea uneia din p?r?i se
adaug? 15,840 grame de ap? bidistilat?, 25 grame g?lbenu? de ou proasp?t,
0,1 grame streptomicin? ?i 100000 UI penicilin? G. La cealalt? parte a
diluantului se adaug? 19,68 grame glicerin? pro analisis, 25 grame g?lbenu?
de ou proasp?t, 0,1 grame streptomicin? ?i 100000 UI penicilin? G; pH
trebuie s? fie ajustat la 6,85.
Ни в тему, но короткий и емкий анекдот хочется рассказать:
Уважаемые первокурсницы!
Помните!
Мамы отправляют вас учиться!
Указ президента о повышении рождаемости вас не касается!